România ca o PRADA

S-a constatat că în ultimii ani, în Transilvania se desfăşoară o abilă ofensivă economică, în scopul susţinerii autonomiei  politice şi economice a judeţelor cu populaţie preponderent maghiară. George Soros este unul din protagoniştii acestei ofensive maghiare în Ardeal.

Creşterea influenţei maghiare în Ardeal conţine o strategie bine pusă la punct, care urmăreşte nişte linii de acţiune bine stabilite. Acestea sunt:

- Retrocedarea imobilelor, terenurilor şi altor bunuri care au aparţinut nobilimii maghiare şi cultelor specifice etniei maghiare.

Acţiunile întreprinse pe această linie sunt susţinute pe baza fostului statut de naţiune privilegiată a Principatului Transilvaniei în care etnia maghiară deţinea puterea politică şi economică. Existenţa acestui statut a permis consemnarea proprietăţilor în mai multe documente folosite în prezent atât de istoriografia ungară, cât şi de către descendenţii familiilor nobiliare maghiare pentru a justifica şi solicita imperativ aplicarea principiului “Restitutio in integrum”, principiu care, aplicat fără discernământ în Transilvania, ar afecta interesele fundamentale ale populaţiei majoritare româneşti, mergându-se până la contestarea originii acesteia şi a dreptului legitim de a trăi în această zonă.

Pe baza dreptului “istoric” de proprietate este solicitată retrocedarea, în prima fază, a unor imobile şi terenuri dintre care mai reprezentative  pentru etnicii maghiari, sunt la ora actuală următoarele:

- Timişoara: Casa maghiară şi Liceul  Piarist;

- Oradea: Universitatea, Facultatea de Stomatologie,  (revendicate de Fundaţia maghiară catolică “Caritas”), Muzeul Ţării Crişurilor (revendicat de către Biserica Catolică).

Tot în cadrul judeţului Bihor mai sunt revendicate Castelul din Cighid, clădirea spitalului din Borod (de către o persoană din Debrecen/Ungaria) şi terenul pe care se află Marghita (de către Biserica Reformată din Oradea).

-Satu Mare: sunt revendicate toate imobilele şi terenurile care au aparţinut nobilimii maghiare şi Bisericii Reformate, parte din ele fiind deja obţinute, cu sprijin parlamentar şi al autorităţii locale.

În judeţul Cluj, în perioada 1995-1997, o serie de asociaţii culturale şi turistice au fost preocupate să identifice monumente istorice şi clădiri sub motivaţia editării unor lucrări ştiinţifice. Documentele obţinute au fost folosite pentru începerea unor procese de recuperare a acestor imobile, folosindu-se din plin prevederile legii privind “restitutio in integrum”.

Sunt vizate de asemenea, diverse obiective de genul celor menţionate anterior, în oraşele Sf. Gheorghe, Braşov şi Sălaj, totalizând astfel o listă impresionantă de clădiri şi terenuri.

- Extinderea societăţilor comerciale cu capital mixt, româno-maghiar, în vederea realizării unui control tot mai accentuat al activităţii economice.

Din anul 1997, este în curs de derulare o puternică ofensivă economică a capitalului ungar în Transilvania. Astfel, prin intermediul bisericii catolice, etnicii maghiari au fost dirijaţi să-şi preschimbe cupoanele în acţiuni la diverse societăţi ce prezentau interes de complementaritate sau posibile concurente pentru industria uşoară ungară, care a luat un deosebit avânt.

Blocajul financiar şi speculaţiile bursiere au dus aceste întreprinderi în pragul falimentului sau la subevaluarea capitalului propriu, prin scăderea cursului acţiunilor, care au putut fi astfel achiziţionate foarte ieftin.

Este cazul întreprinderii “Armedica”, al cărui pachet majoritar de acţiuni a fost achiziţionat de societatea “Gedeon-Richter”, cu capital majoritar maghiaro-german, urmând apoi aprobarea în funcţiile de conducere a personalului loial acţionarului principal maghiar, amplasarea în interiorul intreprinderii  a drapelului maghiar, impunerea folosirii limbii maghiare şi orientarea producţiei spre realizarea unor produse secundare care să faciliteze importul de medicamente din Ungaria.

La fel s-a procedat în cazul fermelor de tip “Avicola”, care, prin scăderea artificială a valorii acţiunilor şi prin scumpirea furajelor, au fost aduse în incapacitate de plată sau au fost falimentate.

De asemenea, a luat amploare micul trafic cu produse alimentare, care devine o adevărată concurenţă pentru produsele româneşti. Transilvania, în general, şi zonele din vest, sunt transformate în adevărate pieţe de desfacere, neoficiale, ale industriei alimentare ungare.

Şi în domeniul exploatării forestiere s-a produs un adevărat jaf încă din anul 1990, în special în judeţele Harghita şi Covasna, în condiţiile în care Ungaria este deficitară la această materie primă.

Se poate aprecia că intenţiile de a penetra economia din Transilvania se realizează prin intermediul unor firme ale minoritarilor maghiari, aflate în relaţii cu firme din străinătate, tot ale etnicilor maghiari.

Astfel firmele “Wuc” şi “Confortomega” din Cluj-Napoca, conduse de Zoltan Arpad, reprezintă interesele firmei ”Polus” din Canada, al cărei patron majoritar este tot un etnic maghiar.

De asemenea, se acţionează prin intermediul “Asociaţiei maghiare a specialiştilor din Transilvania”, care coordonează activitatea specialiştilor români de etnie maghiară din zonă, aceştia furnizând investitorilor maghiari informaţii care să-i avantajeze în raport cu partea română. Asociaţia este condusă de Varga Bela, profesor la Universitatea Transilvania, din Braşov.

- Susţinerea financiară a etnicilor maghiari, cu intervenţia unor bănci din Ungaria.

Investitorii români de etnie maghiară sunt puternic susţinuţi de către banca “Pater”  din Târgu Mureş (filială a “Budapest Bank” din Ungaria) şi de fundaţia “Lam” din Ilieni, judeţul Covasna. Se acţionează pentru deschiderea unei filiale a băncii şi în Braşov.

Fundaţia “Lam” ( Fundaţia pentru încurajarea agriculturii particulare şi a dezvoltării agricole din judeţul Covasna) s-a constituit în anul 1993, ca reprezentanţă a fundaţiei “Heks” din Elveţia, la iniţiativa preotului reformat Kato Bela din comuna Ilieni, care este şi preşedintele acesteia.

Respectiva fundaţie îşi desfăşoară activitatea prin intermediul Bisericii reformate şi are ca principal scop ajutorarea cetăţenilor de naţionalitate maghiară pentru cumpărarea de terenuri şi prestarea de către aceştia a unor activităţi economice private: peste 60 de persoane de etnie maghiară au fost împrumutate, fără dobândă, cu sume între 500-95000$, cu scopul declarat de sprijinire a investiţiilor în agricultură.

Finanţarea agenţilor economici din Transilvania se realizează şi prin creditele acordate de băncile din Ungaria, cu condiţia ca minimum 65% din produsele importate să fie produse în Ungaria.

În acest context, se remarcă activitatea financiară desfăşurată de “Romanien American Enterprise Fund” care acordă credite în afaceri cu cele mai mici dobânzi de pe piaţă, în valoare de maximum 15000$, având durata de rambursare de până la 18 luni. Afacerea se derulează în cadrul programului “Capa”, partea americană fiind reprezentată de nimeni altul decât miliardarul George Soros.