Pact cu diavolul !

Daca in martie 2010 ,Victor Viorel Ponta , sustinea sus si tare ca "Nu vom accepta ca în România să existe autonomie pe criterii etnice" si ca Tinutul secuiesc nu exista.....se pare ca odata cu candidatura la prezidentiale si goana dupa voturi, il face pe "scumpul" nostru premier sa-si mai piarda din memorie si din ceea ce spunea cu ani in urma. (adevarul.ro) 


In urma cu cateva zile , prefectul de Harghita ,Adrian-Jean Andrei a fost schimbat din functie de catre Guvernul Ponta.
Printr-o hotarare de guvern semnata de premierul Victor Ponta si de ministrul de Interne, Gabriel Oprea, Executivul l-a retrogradat pe Andrei subprefect si l-a pus in locul sau in functia de prefect pe Petres Sandor, sustinut de UDMR. Sandor ocupa functia de subprefect de Harghita, din 28 mai, iar inainte a fost vicepresedinte al Consiliului Judetean Harghita, din partea UDMR.

Motivul???

De ce sunt oamenii indiferenţi?

Indiferenţa ca şi comportament social îi avantajează întotdeauna pe cei aflaţi la putere. Dacă tot mai mulţi oameni sunt aduşi la starea de indiferenţă, guvernanţii pot face ce vor ei, fără ca nimeni sau prea puţini să li se opună. O metodă de aducere a oamenilor în starea de indiferenţă este bombardarea lor cu informaţii contradictorii.

Un experiment revelator La începutul anilor ‘70 în psihologie a apărut conceptul de neajutorare învăţată. Acesta se baza pe experimentele realizate de Seligman şi colaboratorii săi. Mai mulţi câini au fost învăţati ca atunci când apasă pe pedala roşie a unui dispozitiv primesc mâncare, în timp ce atunci când apasă pe pedala albastră primesc un şoc electric. Evident, după mai multe experienţe de acest gen câinii au început să apese doar pe pedala roşie, evitând să se mai atingă de cea albastră. În etapa a doua a acestui experiment, Seligman a asociat pedalele în mod aleator cu mâncarea şi şocurile electrice. Astfel că, în unele situaţii când apăsau pe pedala roşie câinii primeau mâncare, în altele primeau şocuri electrice, la fel şi când apăsau pe pedala albastră. In faţa unor stimuli atât de contradictorii câinii s-au simţit tot mai dezorientaţi. După un timp, în care au primit şi mâncare şi şocuri electrice fără să înţeleagă nimic, au început să fie şovăitori, se apropiau de pedale şi apoi se întoarceau întrucât nu mai ştiau ce să facă pentru a primi mâncarea dorită. După încă o perioadă de timp, nici nu s-au mai apropiat de zona pedalelor, retrăgându-se într-un colţ, au devenit apatici, unii chiar au dezvoltat tulburări digestive cum ar fi ulcerul, pentru ca în final chiar şi atunci când mâncarea era în faţa lor şi nu mai trebuiau să facă nimic pentru a o obţine nici nu s-au mai apropiat de ea.

…şi un exemplu din viaţa de zi cu zi

Veţi spune: bine, bine, dar asta este valabil la câini, nu se aplică la oameni. Mergeţi atunci într-o staţie de autobuz la o oră supra-aglomerată şi observaţi comportamentul oamenilor. Vine primul autobuz, toţi se aproprie, se înghesuie doar, doar vor avea o şansă de a se urca. Urcă doar 2-3 persoane şi în staţie mai râmân 20. Vine al doilea, al treilea şi tot aşa. După mai multe încercări eşuate până şi cei care se înghesuiau optimişti vor trece cel puţin prin faza de nehotărâre când la vederea autobuzului nu vor mai ştii ce să facă, să se înghesuie iar, să rămână liniştiţi că oricum nu au nici o şansă? Mulţi se vor resemna să rămână undeva în spate, cu umerii căzuţi şi braţele lăsate pe lângă corp, fără a mai spera că va veni vreun autobuz în care să se urce. Şi chiar atunci când acest autobuz va veni, se vor urni cu greu de lângă zidul lângă care au aşteptat atât.

Concluzia? Oamenii pot fi foarte uşor determinaţi să rămână indiferenţi prin prezentarea repetată a unor informaţii contradictorii. Este de ajuns să se lanseze o informaţie şi apoi contrariul ei. Într-o primă fază va apare o separere între două tabere, una pro şi alta contra. Dacă se continuă în acealaşi mod, persoanele din ambele tabere nu vor mai şti ce să creadă şi singura modalitate de a se proteja în faţa acestei nesiguranţe şi oscilări va fi să renunţe a mai avea vreo opinie. Este vizibil cât de mult este utilizat acest mecanism în politica şi mass media de astăzi. Vă las să căutaţi singuri exemple.

Stenogramele despre Rosia Montana

Baronul PSD de Mehedinți Adrian Duicu a intermediat, în septembrie 2013, participarea Rovanei Plumb (ministru al Mediului) într-o emisiune la B1 TV despre cazul Roșia Montană, în care acesteia urma ”să i se ridice mingea la fileu”. Acest lucru rezultă dintr-o convorbire telefonică a lui Duicu cu Rovana Plumb, transcrisă în rechizitoriul din dosarul președintelui Consiliului Județean Mehedinți.

Conform rechizitoriului procurorilor DNA, Duicu i-ar fi plătit realizatorului B1 TV Adrian Bădin 5.000 de lei pentru a opri seria de emisiuni în care Rovana Plumb era atacată. Convorbirea dintre Duicu și Rovana Plumb a avut loc după ce Andrei Bădin ar fi încasat banii și nu a mai atacat-o pe fostul ministru al Mediului


Fragment din rechizitoriu:

Semnificativă pentru schimbarea de atitudine manifestată de Bădin Andrei-Dan faţă de subiectul „Rovana Plumb” este următoarea convorbire purtată de Duicu Ioan-Adrian şi Plumb Rovana, în contextul campaniei publice care era în desfăşurare privitor la exploatarea minieră de la Roşia Montană.

Astfel, în ziua de 11-09-2013, la ora 17:23:54, între Duicu Ioan-Adrian şi Plumb Rovana s-a purtat următoarea convorbire telefonică:

Înfloritoarea sănătate a copiilor nevaccinaţi

Cu ceva timp în urmă, în aprilie 2009 mai exact, am fost invitată să vorbesc la o conferinţă despre vaccinare. Rândul meu venea după discursurile a doi dintre cei mai buni vorbitori pe care îi are Franţa pe acest subiect, jurnalista Sylvie Simon şi biologul Michel Georget. Îi mai ascultasem şi cu alte ocazii şi îmi devenise absolut clar că cel mai bine pentru sănătate este să te ții cât mai departe posibil de vaccinuri.

 

Ca pediatru şi homeopat calificat să vorbesc despre acest subiect, am decis împreună cu prietenii mei Sylvie and Michel să susţinem o conferinţă numită „Minunata sănătate a copiilor nevaccinaţi”. Mai târziu, împreună cu Michel Georget și François Choffat am dezvoltat totul într-o carte – La (bonne) santé des enfants non vaccinés: Au-delà de la polémique! (Sănătatea înfloritoare a copiilor nevaccinați: dincolo de controverse!) – care analizează diverse opţiuni considerate de familiile care nu-şi vaccinează copiii, inclusiv despre naşterea acasă, alăptare, terapii simple şi eficiente, alimentație sănătoasă, un mediu liniştit de viaţă şi încrederea în capacitatea organismului de a se vindeca singur.

Pe parcursul experienţei mele ca pediatru, am petrecut foarte mult timp în dialog cu părinţi care şi-au exprimat temerile legate atât de vaccinuri, cât şi de boli. Împreună am găsit cea mai bună cale pentru copiii lor. Unii au ales să nu vaccineze deloc copiii. Alţii erau conduşi de frica lor de boli, mai ales de tetanie, iar în cazurile respective am amânat vaccinarea cât mai mult posibil şi am folosit o protecţie homeopată.

Vaccinarea – o afacere bănoasă pentru companiile farmaceutice, dar păguboasă pentru sănătatea noastră

Vaccinurile nu au eficienţă, dar au foarte multe efecte negative. Aceasta este o certitudine ştiinţifică

De-a lungul ultimelor decenii, vaccinurile – ca metode terapeutice şi subiect de cercetare  –  au luat o deosebită amploare. Au fost introduse programe exhaustive de vaccinare, iar fondurile alocate descoperirii de vaccinuri contra diferiţilor agenţi patogeni au crescut foarte mult. În mass-media abundă reclamele privind utilizarea vaccinurilor pentru a ne proteja de anumite afecţiuni. Şi asta în ciuda faptului că incidenţa bolilor contagioase a scăzut dramatic cu multe decenii înainte de introducerea vaccinării pe scară largă!

Oare cât de necesare ne sunt vaccinurile, în realitate?
Chiar suntem aşa de susceptibili la îmbolnăviri?

În continuare vom reda părerea unor specialişti în acest domeniu. Mare parte din materialele pe care vi le oferim au fost prezentate în cadrul unei conferinţe care a avut loc la Parlamentul European pe 5 aprilie 2002, având tema „Practica vaccinală”.

Eşecul vaccinării a fost demonstrat ştiinţific de un amplu experiment al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)

Vaccinarea preventivă împotriva tuberculozei nu are ca efect diminuarea numărului cazurilor de tuberculoză, au demonstrat specialiştii. Unul dintre cele mai elocvente experimente a fost realizat chiar de către OMS, în India, pe durata a 11 ani. De aceea Dr. G. Buchwald, în zguduitoarea sa lucrare „Nonsensul vaccinării”, afirmă categoric: “Victoria împotriva epidemiilor nu a fost câştigată de ştiinţa medicală sau de doctori, şi cu siguranţă nici de vaccinuri…. ci de rezultanta îmbunătăţirilor apărute în domeniul tehnic, social, igienic şi mai ales nutriţional. Ipoteza că vaccinările stau la baza declinului bolilor infecţioase este un mare nonsens.” - The Vaccination Nonsense, pag. 108.

Născut pe 15 februarie 1920, Gerhard Buchwald s-a specializat în medicină internă şi boli pulmonare. Din 1986 militează pentru libertatea informaţiei şi libertatea de alegere a vaccinărilor (pentru că în foarte multe ţări foarte multe vaccinuri sunt obligatorii). A susţinut peste 500 de comunicări, a scris mai bine de 200 de lucrări ştiinţifice despre vaccinare şi neajunsurile acestei proceduri. Dintre acestea amintim: Vaccinarea – o afacere bazată pe frică, Nonsensul vaccinării, Declinul tuberculozei în ciuda vaccinării de “protecţie”. Din 1959 este consilier medical al Asociaţiei de apărare a persoanelor afectate de probleme de sănătate ca urmare a vaccinărilor.

Dezinformare «made in Romania»

Cineva care are chiar şi cea mai vagă idee despre tehnicile de manipulare va sesiza cu uşurinţă că permanent suntem bombardaţi de mass-media cu informaţii abil prezentate care, deloc întâmplător, mistifică realitatea şi o transformă după cum se doreşte într-o pseudo-realitate. Uneori această prezentare falsificată are numai rolul de a atrage cât mai mulţi cititori sau telespectatori şi aceasta se petrece adeseori atunci când jurnaliştii de la diferite posturi TV sau ziare vor să inventeze ştiri atractive. Ei nu se simt deloc vinovaţi dacă adaugă unele elemente care să „condimenteze” sau să „coloreze” unele ştiri (sau non-ştiri) altfel banale şi se folosesc pentru asta de tot felul de mijloace.

„UN CUTREMUR PUTERNIC VA LOVI ROMÂNIA”, titrează cu majuscule realitatea.net, adăugând apoi cu litere mici „Care este realitatea?”.