Înfloritoarea sănătate a copiilor nevaccinaţi

Cu ceva timp în urmă, în aprilie 2009 mai exact, am fost invitată să vorbesc la o conferinţă despre vaccinare. Rândul meu venea după discursurile a doi dintre cei mai buni vorbitori pe care îi are Franţa pe acest subiect, jurnalista Sylvie Simon şi biologul Michel Georget. Îi mai ascultasem şi cu alte ocazii şi îmi devenise absolut clar că cel mai bine pentru sănătate este să te ții cât mai departe posibil de vaccinuri.

 

Ca pediatru şi homeopat calificat să vorbesc despre acest subiect, am decis împreună cu prietenii mei Sylvie and Michel să susţinem o conferinţă numită „Minunata sănătate a copiilor nevaccinaţi”. Mai târziu, împreună cu Michel Georget și François Choffat am dezvoltat totul într-o carte – La (bonne) santé des enfants non vaccinés: Au-delà de la polémique! (Sănătatea înfloritoare a copiilor nevaccinați: dincolo de controverse!) – care analizează diverse opţiuni considerate de familiile care nu-şi vaccinează copiii, inclusiv despre naşterea acasă, alăptare, terapii simple şi eficiente, alimentație sănătoasă, un mediu liniştit de viaţă şi încrederea în capacitatea organismului de a se vindeca singur.

Pe parcursul experienţei mele ca pediatru, am petrecut foarte mult timp în dialog cu părinţi care şi-au exprimat temerile legate atât de vaccinuri, cât şi de boli. Împreună am găsit cea mai bună cale pentru copiii lor. Unii au ales să nu vaccineze deloc copiii. Alţii erau conduşi de frica lor de boli, mai ales de tetanie, iar în cazurile respective am amânat vaccinarea cât mai mult posibil şi am folosit o protecţie homeopată.

Am lucrat în Elveţia, unde nu există obligativitatea legală de a vaccina, ci doar o presiune socială imensă. La acea vreme, în Franţa, la doar câţiva kilometri de cabinetul meu, patru vaccinări erau obligatorii (din fericire, în 2007 a fost anulată obligativitatea vaccinării BCG, deci au mai rămas trei – Di Te Pol). O mare parte din abilitatea mea de a vorbi despre minunata sănătate a copiilor nevaccinaţi vine din experienţa acumulată ca medic ce a avut posibilitatea să urmărească, de-a lungul a multor ani, evoluţia copiilor.

Foarte des am putut să aud astfel de observații:
- „Copilul meu a început să tuşească imediat după vaccinare.”
- „De la vaccinare, el a avut constant probleme (dureri) cu urechile.”
- „Fiica mea de 16 ani nu a fost niciodată vaccinată. Aproape că nu este niciodată bolnavă. Şi chiar dacă se îmbolnăveşte, nu durează mai mult de două zile până se face bine.”
- „Copiii vecinului meu au urmat programul de vaccinare normal. În mod constant sunt bolnavi şi pe antibiotice.”

Aceste exemple nu sunt însă suficiente pentru a scrie o carte, nu? Dar, aşa cum s-a dovedit ulterior, aceste observaţii ale părinţilor se regăsesc identic şi în alte părţi ale globului. Vă inivit să mă urmaţi în jurul lumii!

EUROPA

În Anglia, medicul Michel Odent a arătat în două studii o scădere de 5-6 ori a prezenţei astmului la copiii care nu au fost vaccinaţi pentru Pertussis, comparativ cu cei care au fost vaccinaţi. Primul studiu a fost realizat pe 450 de bebeluşi din La Leche League; al doilea studiu a fost realizat pe 125 de copii de la şcoala Steiner.

Tot în Europa, un grup format în majoritate din pediatri a studiat 14 893 de copii din şcolile Steiner din Austria, Germania, Olanda, Suedia şi Elveţia şi au descoperit că aceşti copii ce trăiesc într-o „cultură antroposofică”, unde vaccinarea este larg evitată, au o stare de sănătate mai bună decât cea din grupurile de control.

În Germania, unul dintre cercetătorii ce au studiat copiii de la una dintre şcolile Steiner Europene a scris: „În partea estică a Berlinului, înainte de căderea zidului, am descoperit mai puţine alergii în rândul populaţiei decât în partea de vest. Această populaţie (din estul Berlinului) era mai săracă, mai aproape de natură şi mai puţin vaccinată”.

În Spania, dr. Xavier Uriarte și dr. J. Manuel MarÃn au publicat în 1999 un studiu realizat pe 314 copii a căror evoluţie a fost monitorizată între anii 1975 -  2000. Acest grup de copii are câteva caracteristici: majoritatea naşterilor au avut loc acasă sau au fost naşteri naturale, copiii au fost alăptaţi o perioadă lungă, nu au fost vaccinaţi, educaţia lor legată de sănătate este holistică şi nu au fost trataţi cu medicamente alopate.

Rezultatele studiului evidențiază că în acest grup nu există boli serioase, au fost înregistrate foarte puţine spitalizări (majoritatea pentru traume – accidente), iar incidenţa de astm este de 3.3% comparativ cu 20%, cât este media generală în rândul populaţiei. Şi, evident, o mulţime de bani au fost economisiţi!

SUA

 

Rata autismului în SUA a atins un incredibil nivel de 1 la 100. Cifrele care corespund comunităţilor cu copii nevaccinaţi sunt şocant de contrastante comparativ cu media naţională. Majoritatea cititorilor sunt familiarizaţi cu investigaţiile jurnalistului american Dan Olmsted în legătură cu incredibila absenţă a autismului în rândul populaţiei Amish din Pennsylvania şi Ohio.

La fel de impresionantă este şi situaţia comunităţii deservite de Homefirst Medical Clinic Chicago, condusă de un grup de medici avându-l în frunte pe  directorul Mayer Eisenstein. Ei nu au cazuri de autism şi alergii teribile în rândul copiilor, mulţi dintre aceşti copii fiind născuţi acasă şi fiind nevaccinaţi.

În 1985 am tradus în limba franceză cartea pediatrului Robert Mendelssohn, How to Raise a Healthy Child in Spite of Your Doctor (Cum să creşti un copil sănătos în ciuda opiniilor medicilor). Acum descopăr rezultate concrete în minunata sănătate a acestor copii îngrijiţi de doctori ce au fost elevi ai acestui pediatru. Îmi plac aceste sincronicităţi în viaţa mea.

AUSTRALIA

În 1942, Leslie Owen Bailey, fondatorul Natural Health Society of Australia, a acceptat să aibă grijă de 85 de copii ai căror mame nu îi puteau îngriji. Aceşti copii nu au fost niciodată vaccinaţi, nu au fost trataţi cu medicamente alopate şi nu au avut nevoie de nicio intervenţie chirurgicală. Singura problemă care a apărut a fost atunci când 34 de copii s-au îmbolnăvit de varicelă. Atunci ei au fost imediat puşi în paturile lor şi au primit apa pură sau suc proaspăt de fructe. Toţi s-au însănătoşit repede şi fără efecte secundare. Investigaţiile ulterioare au arătat că în timpul petrecut la şcoală, copiii au înlocuit gustările sănătoase cu mâncarea convenţională nesănătoasă şi astfel apariţia focarului de varicelă nu este deloc surprinzătoare.

Mulţi dintre aceşti copii au moştenit o sănătate precară datorită bolilor şi malnutriţiei mamelor lor. În ciuda acestui aspect şi chiar dacă nu au fost niciodată alăptaţi şi nu au beneficiat de legătura normală dintre mamă şi copil, aceşti copii au crescut robuşti şi încrezători.

NOUA ZEELANDĂ

 

Două studii realizate în 1992 şi 1995 în Noua Zeelandă arată clar că alergiile, otitele, amigdalitele, epilepsia şi ADHD-ul sunt cu mult mai puţin frecvente în rândul copiilor nevaccinaţi comparativ cu cei vaccinaţi.

JAPONIA

O perioadă interesantă în Japonia a fost între 1975 şi 1980 când s-a luat decizia ca vaccinarea să înceapă la vârsta de doi ani în loc de vârsta de două luni. Motivul acestei decizii a fost descoperirea a din ce în ce mai multe legături între vaccinuri şi SIDS (moartea subită a sugarului). În studiul publicat în revista Pediatrics se arăta că în Japonia, între 1970 şi 1975, au fost înregistrate 57 de cazuri de reacţii adverse serioase datorate vaccinării, inclusiv 37 de decese.

Din februarie 1975 şi până în august 1981 au fost 8 cazuri de reacţii adverse serioase datorate vaccinării, inclusiv 3 decese. Din păcate, atât pentru părinţi cât şi pentru copii, planurile de vaccinare în Japonia au fost „normalizate” din nou (se începe vaccinarea la două luni). Acest studiu arată clar că sistemul imunitar este mai puternic la vârsta de doi ani comparativ cu vârsta de două luni. Cât de bine le-ar fi mers acestor copii dacă nu erau niciodată vaccinaţi?

Un studiu publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology conduce la aceeași concluzie. Cercetarea a inclus 11 531 de copii în vârstă de șapte ani, având următoarele rezultate: în cazul copiilor vaccinaţi începând cu vârsta de două luni – 13,8% sunt astmatici, la copiii vaccinaţi începând cu vârsta de 2-4 luni procentul asmaticilor este 10,3%; în cazul copiilor la care vaccinarea a început după vârsta de patru luni, procentul de asmatici este de 5,9 %. Din nou ne putem pune aceeaşi întrebare – cât de bine le-ar fi mers acestor copii dacă nu ar fi fost deloc vaccinaţi?

Ca medic pediatru pot să ajung la o singură concluzie. Copiii nevaccinaţi au cu mult mai multe şanse să se bucure de o sănătate înfloritoare. Orice vaccinare micşorează şansa copiilor de a fi mai mereu sănătoși.

Sursa: site-ul asociației International Medical Council on Vaccination