Cateva “conspiratii” ce s-au dovedit a fi fapte reale

  

 Esti o persoana care crede in teoriile conspirationiste ? Daca nu, poate ca ar trebui sa fii. Au existat cu siguranta o multime de “teorii ale conspiratiei”, de-a lungul anilor care s-au dovedit a fi incorecte. Cu toate acestea, adevarul este ca un numar mare de teorii ale conspiratiei foarte importante s-au dovedit a fi de fapt adevarate. Deci, data viitoare când cineva “abereaza” despre teoria conspiratiei este posibil sa doriti sa ascultati de fapt, ceea ce are de spus. Ei pot sti de fapt unele lucruri pe care nu le gasesti in ziare sau in stirile oficiale.

1. S-au pus virusi cancerigeni in vaccinuri

Nu toate vaccinurile contin virusi cancerigeni. Dar zeci de milioane de americani ( si nu numai ) au primit vaccinuri cu virusuri cancerigeni in ele, iar acum am aflat ca, chiar CDC (Centers for Diseases Control) a recunoscut ca acest lucru este adevarat … CDC a eliminat rapid o pagina de pe site-ul lor, care este acum in cache aici , admitând ca mai mult de 98 de milioane de americani au primit una sau mai multe doze de vaccin poliomielita intr-un interval de 8 ani, atunci când o parte a vaccinului a fost contaminat cu un cancer care cauzeaza polyomavirus numit SV40. S-a estimat ca 10-30 milioane de americani ar fi primit o doza SV40 contaminat de vaccin. SV40 este o abreviere pentru virusul simian vacuolating 40 sau virusul simian 40 , un polyomavirus care se gaseste la maimute si la oameni. Ca si alte polyomaviruses, SV40 este un virus ADN-ului, vinovat de aparitia de tumori si cancer.

2. ATM-urile vor folosi intr-o zi tehnologia de recunoastere faciala

Potrivit Daily Mail , o noua generatie de masini de ATM-uri este in curs de dezvoltate, care va folosi

tehnologia de ultima ora de recunoastere faciala … Astfel, bancomatele greoaie si greu de folosit vor fi inlocuite cu urmatoarea generatie de ATM-uri. Firma de de securitate Diebold a creat un bancomat touchscreen care functioneaza ca un comprimat de calculator , foloseste recunoastere faciala si codurile QR pentru a identifica si autentifica utilizatorii pe baza camerelor de supraveghere…

3. Fluorul este daunator pentru dinti 

Aceasta este o teorie a conspiratiei care a fost refuzat pentru un timp foarte lung. Dar acum, chiar si CNN este admite adevarul … Se pare ca guvernul american va micsora doza de fluor din apa potabila . Poate din cauza ca dantura nu a avut de castigat si cariile sunt mai multe decat in 1940, cand a fost introdus fluorul in apa potabila ? Poate ca au realizat ca de fapt alimentatia este cea care provoaca aceste carii si fluorul nu ajuta la nimic? Sau au gasit alte mijloace de a indobitocii populatia ? Fluorul si Fluorura de Sodiu sunt substante toxice si extrem de periculoase, din ele fabricandu-se inclusiv produse precum otrava de soareci / sobolani, si un mare numar de pesticide si insecticide.

4. Folosirea indelungata a unui celular poate provoca cancer

Poti face cancer de la utilizarea unui telefon mobil? Ei bine, un numar tot mai mare de studii indica faptul ca aceasta este de fapt adevarat … Tot de la CNN aflam ca la cele mai inalte niveluri de expunere – folosind un telefon mobil, o jumatate de ora pe zi, pe o perioada de 10 ani – studiu a constatat un 40 la suta risc de tumori cerebrale .”Cel mai mare experiment al speciei umane” provoaca riscuri imense asupra sanatatii oamenilor, putand produce cancer. Oamenii de stiinta trag un semnal de alarma puternic pentru intensificarea cercetarilor, care sa evalueze exact riscurile utilizarii telefoanelor mobile. O conferinta stiintifica ce se desfasoara la Londra va indemna guvernele din intreaga lume sa sprijine cercetarile referitoare la utilizarea telefoanelor mobile, ce pot produce cancer la cap, potrivit Daily Mail.
Agentia Internationala pentru Cercetare in domeniul cancerului a tras un semnal de alarma anul trecut, cand a catalogat telefoanele mobile drept cancerigene.”Pentru prima data un raport de evaluare stiintific afirma atat de clar ca un camp electromagnetic este posibil sa fie cancerigen pentru oameni”, a declarat profesorul Darius Leszczynski din Finlanda.”Acesta este cel mai mare experiment tehnologic din istoria speciei umane si se incearca sa se bage capul in nisip, cu privire la riscurile potentiale”, a precizat Joel Moskowitz, de la Universitatea California, Statele Unite.

5. Elitele doresc reducerea drastica a populatiei

Da, multi in elita mondiala intr-adevar doresc sa reduca substantial populatia planetei.
David Rockefeller : “Impactul negativ al cresterii populatiei asupra tuturor ecosistemelor planetei noastre a devenit ingrozitor de evident.”
Fondatorul CNN Ted Turner : “O populatie totala mondiala de 250-300 milioane de oameni, un declin de 95%, de la nivelul actual, ar fi ideal.”
Paul Ehrlich , un fost consilier in probleme de stiinta al presedintelui George W. Bush si autor al Population Bomb : “Pentru mintea noastra, vindecarea fundamentala, reducerea la scara a intreprinderii umane (inclusiv marimea populatiei), pentru a mentine consumul agregat in cadrul capacitatii de suport a Pamântului este evident, dar prea mult neglijat sau negat “

Consilier in probleme de stiinta al lui Barack Obama, John P. Holdren : “Dezvoltarea unei capsule de sterilizare pe termen lung, care ar putea fi implantat sub piele si eliminate atunci când sarcina este de dorit deschide posibilitati suplimentare pentru controlul fertilitatii coercitiv. Capsula poate fi implantat la pubertate si ar putea fi detasabil, cu permisiunea oficiala, pentru un numar limitat de nasteri. “
Bill Maher personalitate HBO : “Eu sunt pro-alegere, eu sunt pentru sinucidere asistata, eu sunt pentru sinucidere regulata. E prea aglomerat, planeta este prea aglomerat si avem nevoie pentru a promova moarte. ” Ca sa fim in asentimentul dumneavoastra domnule Maher puteti sa deschideti calea si sa ne aratati cum o sa va sinucideti dvs. iar noi o sa privim… La vorba toti sunt buni pentru ca nu este in discutie familia lor sau persoana lor… iar lista poate continua !

6. NSA impreuna cu majoritatea serviciilor secrete ne spioneaza telefoanele, calculatoarele si tranzactiile financiare

Unii ar spune ca datorita lui Edward Snowden, am invatat mult mai multe despre modul in care NSA si alte guverne spiobneaza populatia. Insa acest lucru nu este o noutate. Cel putin nu pentru oamenii cu un minim de bun simt si care folosesc creierul si la altceva decat la a naviga pe Facebook sau a schimba canalele TV. Eu vad toata afacerea asta cu Snowden o mare manipulare dar in acelas timp este un test pentru populatie. Ce au facut oamenii cand le-au fost aduse dovezi incontestabile ca sunt ascultati, filmati si filati mai rau decat un regim comunist sau fascist ? Exact… nimic. Asa ca poate ne meritam soarta !

7. Rezerva Federala Americana este o masina proiectata pentru a crea inflatie

Rezerva Federala este un cartel bancar privat, care a fost creat de catre bancheri si care serveste interesul bancherilor. Acesta a fost conceput pentru a creste mereu datoria national al Statelor Unite si de a crea mereu inflatiei. Prin definitie, o intelegere este un grup de companii independente care se unesc pentru a controla productia, de stabilire a preturilor si de comercializare a membrilor sai. Un cartel reduce efectiv concurenta si creste profitabilitatea. Printr-un monopol comun, in afaceri bancar si financiar, Rezerva Federala a fost fortand public sa plateasca preturi mai ridicate pentru toate bunurile si serviciile, apoi altfel ar fi cerute in temeiul liberei concurente-intreprindere in care industria. Federal Reserve este nimic mai mult decat o intelegere de private banking de mascare in spatele iluzia de a face parte din guvernul Statelor Unite.Ei de fapt conspira pentru a mentine si de a crea datoriei perpetue si au influentat foarte mult declinul U.S. Dar surpriza ( sau nu ) este ca nu doar Federal Reserve este o banca privata, ci majoritatea bancilor federale sau nationale de pe glob. Toate, mai putin cele din statele dictatoriale, apartin grupurilor de interese ce detin puterea pe planeta asta.

8. “Guvernul SUA si Monsanto isi unesc fortele impotriva Oponentilor Alimentelor Modificate Genetic”

Se pare ca sistemului nu-i place de cei care incearca sa stea in calea de alimentelor modificate genetic. Un raport de investigatie al unui mare cotidian de investigatie din Germania (Süddeutsche Zeitung) sustine ca Monsanto, armata americana si guvernul Statelor Unite au colaborat pentru a urmari si de a perturba atât activistii anti-OMG si oameni de stiinta independenti, care studiaza efectele negative ale alimentelor modificate genetic . ()
Raportul intitulat, “The Sinister Monsanto Group: ‘Agent Orange’ to Genetically Modified Corn” a descris un nou ultramoderne razboi cibernetic purtat impotriva ambele parti, eco-activisti si oameni de stiinta independenti, de catre suporteri si fosti angajati ai Monsanto, care au preluat, uneori, mesaje de rang inalt din administratia americana. Raportul arata ca nunii au legaturi profunde cu industria militara, inclusiv CIA.
Un alt articol ne anunta ca cea mai mare armata de mercenari din lume, Blackwater a fost vândut la multinational Monsanto. Blackwater, a fost redenumit in 2009 dupa ce a devenit faimos in lume, cu numeroase rapoarte de abuzuri in Irak, inclusiv masacre de civili. Acesta ramâne cel mai mare contractant privat al Departamentului de Stat al SUA “servicii de securitate”, care practica terorismul de stat prin acordarea guvernului posibilitatea de a nega.
Aproape simultan cu publicarea acestui articol in The Nation, s-a raportat achizitionarea de 500.000 de actiuni ale companiei Monsanto, pentru mai mult de 23 milioane dolari de la Bill si Melinda Gates Foundation, care, cu aceasta actiune finalizata excursie de masca de “filantropie . “O alta asociatie care nu este surprinzator.
Este o casatorie intre cele doua monopoluri cele mai brutale din istoria industrialismului: Bill Gates controleaza mai mult de 90 la suta din cota de piata de calcul de proprietate si Monsanto aproximativ 90 la suta din piata mondiala de seminte transgenice si ale semintelor comerciale mai globale. Nu exista in alte monopoluri sectorul industrial atât de vaste, a caror existenta este o negare a principiului laudatei a “concurentei pe piata”, a capitalismului. Atât Gates si Monsanto sunt foarte agresive in apararea lor monopoluri pe cai ilegale.

9.Dronele militare nu sunt doar pentru uz militar… Sunt folosite la spionarea civililor !

Dronele spion militare ale Statelor Unite sunt atat de avansate tehnologic incat pot vedea ce telefon are o persoana, de la o inaltime de peste 5.300 de metri. Ele sunt dotate cu un sistem ARGUS-IN care poate vizualiza o suprafata de 38,8 kilometri patrati intr-o singura imagine.
Capacitatea de zoom a sistemului poate detecta un obiect foarte mic, de numai 15 centimetri pe teren. Sistemul dezvoltat de catre compania BAE Systems este parte a proiectului DARPA in valoare de 18 milioane de dolari. O camera de supraveghere din aer poate oferi militarilor SUA posibilitatea de a urmari miscarile unui intreg oras in timp real, ca si Google Street View.
Sistemul ARGUS-IN poate fi montat pe dronele fara pilot pentru a surprinde imagini de o claritate incredibila de 1800 MP, adica este de 225 de ori mai sensibila decat o camera a unui iPhone.
“Este important ca publicul sa stie ca unele dintre aceste capacitati exista”, a spus Yiannis Antoniades, inginerul de la compania BAE care a proiectat sistemul.
Oamenii de stiinta americani au intocmit planuri pentru o noua generatie de drone nucleare, capabile sa zboare deasupra unor regiuni izolate ale globului timp de luni in sir, fara a avea nevoie de realimentare. Programele de ultima generatie pe care se bazeaza fac ca drona sa se descurce perfect chiar si fara controlul din telecomanda.
Administraţia Federala a Aviaţiei estimeaza ca in mai puţin de 20 de ani peste 30.000 de drone vor zbura deasupra teritoriului SUA, fapt ce a alarmat asociaţiile care militeaza pentru apararea drepturilor civile ale cetaţenilor americani. Reprezentanţii acestor organizaţii susţin ca astfel se incalca dreptul la viaţa privata şi cel de al 4-lea amendament al Constituţiei.

10.”Medicamentele prescrise de catre doctori omoara un numar mare de americani”

In fiecare an, sute de mii de americani sunt ucisi de droguri pe baza de prescriptie medicala. Ceea ce urmeaza este un scurt fragment dintr-un articol Vanity Fair intitulat ” Medicina mortala“…
Medicamentele prescrise ucid aproximativ 200.000 de americani in fiecare an. Va contiua oare numarul sa creasca acum cand majoritatea studiilor se efectueaza in strainatate ppe oameni fara adapost sau prea saraci ori neinformati in a pune intrebari in legatura cu medicamentele administrate? Inca un exemplu ca companiile farmaceutice experimenteaza medicamente pe populatie fara ca cineva sa intervina .

As putea continua aceasta lista dar ma voi opri aici. In urma cu nici cinci ani astfel de exemple erau scrise doar de catre media alternativa si populatia nu era receptiva. Timpurile sunt din ce in ce mai dure iar oamenii incep sa-si puna intrebari. E adevarat, nu destui, dar numarul lor creste. In momentul in care vom constientiza in ce lume traim vom gasi si solutii sa combatem astfel de crime ce sunt indreptate impotriva noastra.

Exista si alte “teorii ale conspiratiei” pe care le-ai adauga la aceasta lista? Va rog sa nu ezitati in a comenta mai jos “teoriile conspiratiei” ce au devenit un adevar de necontestat!

e 4,200 de metri, telegondolă şi instalaţie de zăpadă artificială. Asta ar fi trebuit să găsim astăzi în masivul Rarău. Lucrările au fost însă abandonate după ce au fost deja cheltuiţi 10 milioane de euro. Primăria Câmpulung Moldovenesc, anunţată din septembrie că nu va mai primi niciun leu de la Guvern, a rămas acum cu o datorie de şapte

Citeste mai mult: adev.ro/mw5qq7

e 4,200 de metri, telegondolă şi instalaţie de zăpadă artificială. Asta ar fi trebuit să găsim astăzi în masivul Rarău. Lucrările au fost însă abandonate după ce au fost deja cheltuiţi 10 milioane de euro. Primăria Câmpulung Moldovenesc, anunţată din septembrie că nu va mai primi niciun leu de la Guvern, a rămas acum cu o datorie de şapte

Citeste mai mult: adev.ro/mw5qq7

10 milioane de euro, abandonată de Guvern

Citeste mai mult: adev.ro/mw5qq7

10 milioane de euro, abandonată de Guvern

Citeste mai mult: adev.ro/mw5qq7

10/19 Pensiune aflată în construcţie la baza pârtiei de schi din muntele Rarău, Câmpulung Moldovenesc. FOTO: Dinu ZARĂ Pârtie de 4,200 de metri, telegondolă şi instalaţie de zăpadă artificială. Asta ar fi trebuit să găsim astăzi în masivul Rarău. Lucrările au fost însă abandonate după ce au fost deja cheltuiţi 10 milioane de euro. Primăria Câmpulung Moldovenesc, anunţată din septembrie că nu va mai primi niciun leu de la Guvern, a rămas acum cu o datorie de şapte milioane de lei şi se află în pragul falimentului. O investiţie de 10 milioane de euro a fost abandonată de autorităţi. Pârtia din masivul Rarău, care ar fi trebuit finalizată în vara anului trecut, nu va mai primi finanţare de la guvern. Mai mult, lucrări deja executate şi neplătite în valoare de peste şapte milioane de lei au fost trecute printr-o decizie a Curţii de Conturi în bugetul primăriei Câmpulung Moldovenesc. Din această cauză staţiunea a ajuns în topul celor mai îndatorate localităţi din ţară şi se află acum în pragul falimentului. Până la sfârşitul anului, primăria Câmpulung Moldovenesc ar urma să achite 900.000 de lei în contul arieratelor, bani pe care nu îi are prevăzuţi în buget, şi nici nu pot fi obţinuţi din altă sursă. Proiectul pentru construirea pârtiei de schi în masivul Rarău a fost aprobat în aprilie 2009, printr-o hotărâre a guvernului Boc, şi urma să fie finanţat din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin programul „Schi în România”. Chiar ministrul de atunci al turismului, Elena Udrea, a ajuns la Câmpulung Moldovenesc pentru semnarea contractului de finanţare. Foto Lucrările la pârtia de schi din masivul Rarău au fost abandonate Valoarea totală a proiectului era de 107,6 milioane de lei, perioada de executare a lucrărilor fiind 2011-2014. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost câştigată de asocierea firmelor SC Acomin SA Cluj Napoca şi SC Instcomp SA Suceava. Pârtia este amplasată în partea de sud-est a staţiunii Câmpulung Moldovenesc, pe versantul nordic al Muntelui Rarău. Domeniu schiabil unic în România Pârtia construită pe versantul nordic, într-o zonă unde zăpada se topeşte abia spre sfârşitul primăverii, urma să devină cea mai lungă din Moldova. Construită după standarde internaţionale, pârtia beneficiază de o instalaţie de telegondolă cu o capacitate de transport de 1.008 persoane pe oră. „Domeniul schiabil oferit prin această investiţie va fi unic în România prin legatura pe care o oferă cu intravilanul de pe Masivul Rarău şi prin spectaculozitatea traseului. În premieră naiţonală se va realiza un domeniu schiabil cu o lungime totala de 4,5 km şi o diferenţă de nivel de 800 de metri. Pârtia a fost proiectată datorită configuraţiei terenului şi deservirii de instalaţiile de transport pe cablu în doua tronsoane, inferior şi superior”, se arată într-o prezentare a proiectului publicată pe pagina de internet a Primăriei Câmpulung Moldovenesc. Primul tronson, cu valoarea estimată de 71,1 milioane de lei, are o lungime de 2.514 metri, baza fiind la altitudinea de 756 de metri, ajungându-se la altitudinea de 1220 de metri. Al doilea tronson, cu o valoare de 36,5 milioane de lei, are o lungime de 1.397 de metri, fiind situat între 1220 şi 1640 de metri altitudine. Proiectul mai include realizarea de parcări auto şi drumuri de acces, instalaţie artificială de înzăpezit şi lac de acumulare, alimentare cu energie electrică, instalaţie de iluminat nocturn, clădire administrativă, bileterie electronică, maşină de bătut zapada şi alimentare cu apă şi canalizare. Finanţările, sistate în 2012 Începând din anul 2012, lucrările executate pentru amenjarea pârtiei nu au mai fost decontate de guvern. „În 2012, au fost executate lucrari în valoare de 7.1 milioane de lei, sumă pentru care Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc a transmis către minister solicitare de alocare de fonduri pentru decontarea lucrărilor executate, dar suma a rămas sa fie decontată în anul 2013. Cu toate intervenţiile făcute de Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc, Consiliul Judeţean Suceava, parlamentarii din judeţul Suceava, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la Ministerul Economiei şi la Autoritatea Naţională pentru Turism, pâna la această dată nu s-au alocat sumele restante pentru plata datoriilor şi pentru continuarea lucrarilor. Mai mult, Curtea de Conturi ne-a obligat să înregistrăm facturile în contabilitatea primăriei şi aşa ne-am trezit cu arierate de şapte milioane de lei. Iar în septembrie am primit o adresă de la ministrul Grapini în care ni se spune că nu vom primi finanţare”, a explicat Mihăiţă Negură, primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc. Lucrările la primul tronson al pârtiei de schi au fost deja executate în proporţie de 80%, dar pentru ca investiţia să fie dată în folosinţă ar mai fi nevoie de 19,4 milioane de lei, asta pe lângă suma restantă de 7,1 milioane de lei. Valoarea totală a tronsonului I este de 71.1 milioane de lei, din care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a alocat în perioada 2009 – 2012 suma de 44.4 milioane de lei, iar contribuţia Consiliului Local Câmpulung Moldovenesc a fost de 298.105 lei. Primăria Câmpulung Moldovenesc, în pragul falimentului Din cauza facturile pe care Ministerul Dezvoltării refuză să le plătească, Primăria Câmpulung Moldovenesc a ajuns în top 10 localităţi îndatorate din ţară. O hotărâre a Guvernului Ponta obligă administraţiile publice să achite, lunar, câte 5% din arierate. În cazul municipiului Câmpulung Moldovenesc ar însemna suma de 900.000 de lei pentru ultimele două luni ale anului. Cum în bugetul local aceşti bani nu există, primarul Mihăiţă Negură se teme că s-ar putea trezi cu conturile blocate. Pârtia de schi ar putea salva staţiunea Câmpulung Moldovenesc „Datorită expunerii nordice şi amplasării într-o zonă în care zapada nu se topeşte în totalitate până în luna aprilie, investiţia devine foarte eficientă şi, fiind realizată conform normelor internaţionale, pârtia constituie un obiectiv turistic de agrement de mare interes pentru turiştii români şi străini care vizitează zona. Pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc, acestă investitie reprezintă însă o importantă sursă de venituri pentru administraţia locală şi pentru populaţie, industria turismului fiind în momentul de faţă singura direcţie sigură de dezvoltare a zonei”, apreciază primarul Mihăiţă Negură. În condiţiile dispariţiei mineritului, închiderii unor întreprinderi mari, cum ar fi fabrica de încălţăminte „Montana” şi filatura de tip bumbac, fabrica de mobilă este în proces de închidere, iar fabrica de lapte „Rarăul” şi-a restrâns foarte mult activitatea, locuitorii municipiului şi ai localităţilor învecinate găsesc tot mai greu locuri de muncă şi surse de venit. Construcţia pârtiei ar putea duce la investiţii în structuri de cazare şi servicii turistice. „Vor avea de lucru constructorii, transportatorii de persoane şi marfă, meşterii populari, crescătorii de animale, agricultorii şi în general furnizorii de alimente cu specific local, va creşte foarte mult promovarea şi valorificarea resurselor locale pe piaţa turistică. Se vor crea foarte multe locuri de muncă în exploatarea directă a pârtiei: specialişti în transport pe cablu, mecanici, personal de manipulare şi întreţinere, monitori, ghizi, personal salvamont şi prim-ajutor medical, dar mai ales în noile structuri de primire turistică cu cazare sau alimentaţie publică”, susţine Mihăiţă Negură. Flutur: „USL ignoră Bucovina” Fostul preşedinte al CJ Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, susţine că prin sistarea finanţării investiţiilor în turism din judeţul Suceava se doreşte izolarea acestei zone. „Atrag atenţia Guvernului şi majorităţii USL că astfel de situaţii cum este cea de la primăria Câmpulung Moldovenesc şi cum sunt şi altele, foarte multe în ţară, ar trebui să-i preocupe mai mult şi să aloce fonduri pentru obiectivele de investiţii având ca beneficiari administraţiile locale, cu prioritate pentru investiţiile realizate în proporţie de peste 50 %. Pentru că guvernarea USL este incompetentă dar consecventă, mă tem că va continua să ignore Bucovina, Suceava şi Moldova, deci astfel de investiţii vor fi date uitării”, a spus secretarul general al PDL, senatorul Gheorghe Flutur. O vizită buclucaşă Locuitorii municipiului Câmpulung Moldovenesc pun sistarea finanţării lucrărilor la pârtia din masivul Rarău pe seama unei vizite buclucaşe în localitate a ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini. Aflată într-o vizită de lucru în judeţul Suceava, Maria Grapini a fost condusă pe şantierul pârtiei de schi. În vârful pârtiei, delgaţia a fost suprinsă de o ploaie torenţială. Pentru că maşina de teren în care se afla a trecut cu greu de torenţii formaţi pe munte, Maria Grapini s-a speriat şi a acuzat că viaţa i-a fost pusă în pericol. Ministrul le-a reproşat localnicilor că au dus-o pe munte, în noroi, în loc să discute în birou, cu planşe în faţă. Maria Grapini a plecat atunci foarte supărată din Câmpulung Moldovenesc şi localnicii bănuiesc că acesta este şi motivul pentru care investiţia nu a mai fost finanţată.

Citeste mai mult: adev.ro/mw5qq7

10 milioane de euro, abandonată de Guvern

Citeste mai mult: adev.ro/mw5qq7

10/19 Pensiune aflată în construcţie la baza pârtiei de schi din muntele Rarău, Câmpulung Moldovenesc. FOTO: Dinu ZARĂ Pârtie de 4,200 de metri, telegondolă şi instalaţie de zăpadă artificială. Asta ar fi trebuit să găsim astăzi în masivul Rarău. Lucrările au fost însă abandonate după ce au fost deja cheltuiţi 10 milioane de euro. Primăria Câmpulung Moldovenesc, anunţată din septembrie că nu va mai primi niciun leu de la Guvern, a rămas acum cu o datorie de şapte milioane de lei şi se află în pragul falimentului. O investiţie de 10 milioane de euro a fost abandonată de autorităţi. Pârtia din masivul Rarău, care ar fi trebuit finalizată în vara anului trecut, nu va mai primi finanţare de la guvern. Mai mult, lucrări deja executate şi neplătite în valoare de peste şapte milioane de lei au fost trecute printr-o decizie a Curţii de Conturi în bugetul primăriei Câmpulung Moldovenesc. Din această cauză staţiunea a ajuns în topul celor mai îndatorate localităţi din ţară şi se află acum în pragul falimentului. Până la sfârşitul anului, primăria Câmpulung Moldovenesc ar urma să achite 900.000 de lei în contul arieratelor, bani pe care nu îi are prevăzuţi în buget, şi nici nu pot fi obţinuţi din altă sursă. Proiectul pentru construirea pârtiei de schi în masivul Rarău a fost aprobat în aprilie 2009, printr-o hotărâre a guvernului Boc, şi urma să fie finanţat din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin programul „Schi în România”. Chiar ministrul de atunci al turismului, Elena Udrea, a ajuns la Câmpulung Moldovenesc pentru semnarea contractului de finanţare. Foto Lucrările la pârtia de schi din masivul Rarău au fost abandonate Valoarea totală a proiectului era de 107,6 milioane de lei, perioada de executare a lucrărilor fiind 2011-2014. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost câştigată de asocierea firmelor SC Acomin SA Cluj Napoca şi SC Instcomp SA Suceava. Pârtia este amplasată în partea de sud-est a staţiunii Câmpulung Moldovenesc, pe versantul nordic al Muntelui Rarău. Domeniu schiabil unic în România Pârtia construită pe versantul nordic, într-o zonă unde zăpada se topeşte abia spre sfârşitul primăverii, urma să devină cea mai lungă din Moldova. Construită după standarde internaţionale, pârtia beneficiază de o instalaţie de telegondolă cu o capacitate de transport de 1.008 persoane pe oră. „Domeniul schiabil oferit prin această investiţie va fi unic în România prin legatura pe care o oferă cu intravilanul de pe Masivul Rarău şi prin spectaculozitatea traseului. În premieră naiţonală se va realiza un domeniu schiabil cu o lungime totala de 4,5 km şi o diferenţă de nivel de 800 de metri. Pârtia a fost proiectată datorită configuraţiei terenului şi deservirii de instalaţiile de transport pe cablu în doua tronsoane, inferior şi superior”, se arată într-o prezentare a proiectului publicată pe pagina de internet a Primăriei Câmpulung Moldovenesc. Primul tronson, cu valoarea estimată de 71,1 milioane de lei, are o lungime de 2.514 metri, baza fiind la altitudinea de 756 de metri, ajungându-se la altitudinea de 1220 de metri. Al doilea tronson, cu o valoare de 36,5 milioane de lei, are o lungime de 1.397 de metri, fiind situat între 1220 şi 1640 de metri altitudine. Proiectul mai include realizarea de parcări auto şi drumuri de acces, instalaţie artificială de înzăpezit şi lac de acumulare, alimentare cu energie electrică, instalaţie de iluminat nocturn, clădire administrativă, bileterie electronică, maşină de bătut zapada şi alimentare cu apă şi canalizare. Finanţările, sistate în 2012 Începând din anul 2012, lucrările executate pentru amenjarea pârtiei nu au mai fost decontate de guvern. „În 2012, au fost executate lucrari în valoare de 7.1 milioane de lei, sumă pentru care Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc a transmis către minister solicitare de alocare de fonduri pentru decontarea lucrărilor executate, dar suma a rămas sa fie decontată în anul 2013. Cu toate intervenţiile făcute de Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc, Consiliul Judeţean Suceava, parlamentarii din judeţul Suceava, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la Ministerul Economiei şi la Autoritatea Naţională pentru Turism, pâna la această dată nu s-au alocat sumele restante pentru plata datoriilor şi pentru continuarea lucrarilor. Mai mult, Curtea de Conturi ne-a obligat să înregistrăm facturile în contabilitatea primăriei şi aşa ne-am trezit cu arierate de şapte milioane de lei. Iar în septembrie am primit o adresă de la ministrul Grapini în care ni se spune că nu vom primi finanţare”, a explicat Mihăiţă Negură, primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc. Lucrările la primul tronson al pârtiei de schi au fost deja executate în proporţie de 80%, dar pentru ca investiţia să fie dată în folosinţă ar mai fi nevoie de 19,4 milioane de lei, asta pe lângă suma restantă de 7,1 milioane de lei. Valoarea totală a tronsonului I este de 71.1 milioane de lei, din care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a alocat în perioada 2009 – 2012 suma de 44.4 milioane de lei, iar contribuţia Consiliului Local Câmpulung Moldovenesc a fost de 298.105 lei. Primăria Câmpulung Moldovenesc, în pragul falimentului Din cauza facturile pe care Ministerul Dezvoltării refuză să le plătească, Primăria Câmpulung Moldovenesc a ajuns în top 10 localităţi îndatorate din ţară. O hotărâre a Guvernului Ponta obligă administraţiile publice să achite, lunar, câte 5% din arierate. În cazul municipiului Câmpulung Moldovenesc ar însemna suma de 900.000 de lei pentru ultimele două luni ale anului. Cum în bugetul local aceşti bani nu există, primarul Mihăiţă Negură se teme că s-ar putea trezi cu conturile blocate. Pârtia de schi ar putea salva staţiunea Câmpulung Moldovenesc „Datorită expunerii nordice şi amplasării într-o zonă în care zapada nu se topeşte în totalitate până în luna aprilie, investiţia devine foarte eficientă şi, fiind realizată conform normelor internaţionale, pârtia constituie un obiectiv turistic de agrement de mare interes pentru turiştii români şi străini care vizitează zona. Pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc, acestă investitie reprezintă însă o importantă sursă de venituri pentru administraţia locală şi pentru populaţie, industria turismului fiind în momentul de faţă singura direcţie sigură de dezvoltare a zonei”, apreciază primarul Mihăiţă Negură. În condiţiile dispariţiei mineritului, închiderii unor întreprinderi mari, cum ar fi fabrica de încălţăminte „Montana” şi filatura de tip bumbac, fabrica de mobilă este în proces de închidere, iar fabrica de lapte „Rarăul” şi-a restrâns foarte mult activitatea, locuitorii municipiului şi ai localităţilor învecinate găsesc tot mai greu locuri de muncă şi surse de venit. Construcţia pârtiei ar putea duce la investiţii în structuri de cazare şi servicii turistice. „Vor avea de lucru constructorii, transportatorii de persoane şi marfă, meşterii populari, crescătorii de animale, agricultorii şi în general furnizorii de alimente cu specific local, va creşte foarte mult promovarea şi valorificarea resurselor locale pe piaţa turistică. Se vor crea foarte multe locuri de muncă în exploatarea directă a pârtiei: specialişti în transport pe cablu, mecanici, personal de manipulare şi întreţinere, monitori, ghizi, personal salvamont şi prim-ajutor medical, dar mai ales în noile structuri de primire turistică cu cazare sau alimentaţie publică”, susţine Mihăiţă Negură. Flutur: „USL ignoră Bucovina” Fostul preşedinte al CJ Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, susţine că prin sistarea finanţării investiţiilor în turism din judeţul Suceava se doreşte izolarea acestei zone. „Atrag atenţia Guvernului şi majorităţii USL că astfel de situaţii cum este cea de la primăria Câmpulung Moldovenesc şi cum sunt şi altele, foarte multe în ţară, ar trebui să-i preocupe mai mult şi să aloce fonduri pentru obiectivele de investiţii având ca beneficiari administraţiile locale, cu prioritate pentru investiţiile realizate în proporţie de peste 50 %. Pentru că guvernarea USL este incompetentă dar consecventă, mă tem că va continua să ignore Bucovina, Suceava şi Moldova, deci astfel de investiţii vor fi date uitării”, a spus secretarul general al PDL, senatorul Gheorghe Flutur. O vizită buclucaşă Locuitorii municipiului Câmpulung Moldovenesc pun sistarea finanţării lucrărilor la pârtia din masivul Rarău pe seama unei vizite buclucaşe în localitate a ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini. Aflată într-o vizită de lucru în judeţul Suceava, Maria Grapini a fost condusă pe şantierul pârtiei de schi. În vârful pârtiei, delgaţia a fost suprinsă de o ploaie torenţială. Pentru că maşina de teren în care se afla a trecut cu greu de torenţii formaţi pe munte, Maria Grapini s-a speriat şi a acuzat că viaţa i-a fost pusă în pericol. Ministrul le-a reproşat localnicilor că au dus-o pe munte, în noroi, în loc să discute în birou, cu planşe în faţă. Maria Grapini a plecat atunci foarte supărată din Câmpulung Moldovenesc şi localnicii bănuiesc că acesta este şi motivul pentru care investiţia nu a mai fost finanţată.

Citeste mai mult: adev.ro/mw5qq7

10/19 Pensiune aflată în construcţie la baza pârtiei de schi din muntele Rarău, Câmpulung Moldovenesc. FOTO: Dinu ZARĂ Pârtie de 4,200 de metri, telegondolă şi instalaţie de zăpadă artificială. Asta ar fi trebuit să găsim astăzi în masivul Rarău. Lucrările au fost însă abandonate după ce au fost deja cheltuiţi 10 milioane de euro. Primăria Câmpulung Moldovenesc, anunţată din septembrie că nu va mai primi niciun leu de la Guvern, a rămas acum cu o datorie de şapte milioane de lei şi se află în pragul falimentului. O investiţie de 10 milioane de euro a fost abandonată de autorităţi. Pârtia din masivul Rarău, care ar fi trebuit finalizată în vara anului trecut, nu va mai primi finanţare de la guvern. Mai mult, lucrări deja executate şi neplătite în valoare de peste şapte milioane de lei au fost trecute printr-o decizie a Curţii de Conturi în bugetul primăriei Câmpulung Moldovenesc. Din această cauză staţiunea a ajuns în topul celor mai îndatorate localităţi din ţară şi se află acum în pragul falimentului. Până la sfârşitul anului, primăria Câmpulung Moldovenesc ar urma să achite 900.000 de lei în contul arieratelor, bani pe care nu îi are prevăzuţi în buget, şi nici nu pot fi obţinuţi din altă sursă. Proiectul pentru construirea pârtiei de schi în masivul Rarău a fost aprobat în aprilie 2009, printr-o hotărâre a guvernului Boc, şi urma să fie finanţat din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin programul „Schi în România”. Chiar ministrul de atunci al turismului, Elena Udrea, a ajuns la Câmpulung Moldovenesc pentru semnarea contractului de finanţare. Foto Lucrările la pârtia de schi din masivul Rarău au fost abandonate Valoarea totală a proiectului era de 107,6 milioane de lei, perioada de executare a lucrărilor fiind 2011-2014. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost câştigată de asocierea firmelor SC Acomin SA Cluj Napoca şi SC Instcomp SA Suceava. Pârtia este amplasată în partea de sud-est a staţiunii Câmpulung Moldovenesc, pe versantul nordic al Muntelui Rarău. Domeniu schiabil unic în România Pârtia construită pe versantul nordic, într-o zonă unde zăpada se topeşte abia spre sfârşitul primăverii, urma să devină cea mai lungă din Moldova. Construită după standarde internaţionale, pârtia beneficiază de o instalaţie de telegondolă cu o capacitate de transport de 1.008 persoane pe oră. „Domeniul schiabil oferit prin această investiţie va fi unic în România prin legatura pe care o oferă cu intravilanul de pe Masivul Rarău şi prin spectaculozitatea traseului. În premieră naiţonală se va realiza un domeniu schiabil cu o lungime totala de 4,5 km şi o diferenţă de nivel de 800 de metri. Pârtia a fost proiectată datorită configuraţiei terenului şi deservirii de instalaţiile de transport pe cablu în doua tronsoane, inferior şi superior”, se arată într-o prezentare a proiectului publicată pe pagina de internet a Primăriei Câmpulung Moldovenesc. Primul tronson, cu valoarea estimată de 71,1 milioane de lei, are o lungime de 2.514 metri, baza fiind la altitudinea de 756 de metri, ajungându-se la altitudinea de 1220 de metri. Al doilea tronson, cu o valoare de 36,5 milioane de lei, are o lungime de 1.397 de metri, fiind situat între 1220 şi 1640 de metri altitudine. Proiectul mai include realizarea de parcări auto şi drumuri de acces, instalaţie artificială de înzăpezit şi lac de acumulare, alimentare cu energie electrică, instalaţie de iluminat nocturn, clădire administrativă, bileterie electronică, maşină de bătut zapada şi alimentare cu apă şi canalizare. Finanţările, sistate în 2012 Începând din anul 2012, lucrările executate pentru amenjarea pârtiei nu au mai fost decontate de guvern. „În 2012, au fost executate lucrari în valoare de 7.1 milioane de lei, sumă pentru care Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc a transmis către minister solicitare de alocare de fonduri pentru decontarea lucrărilor executate, dar suma a rămas sa fie decontată în anul 2013. Cu toate intervenţiile făcute de Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc, Consiliul Judeţean Suceava, parlamentarii din judeţul Suceava, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la Ministerul Economiei şi la Autoritatea Naţională pentru Turism, pâna la această dată nu s-au alocat sumele restante pentru plata datoriilor şi pentru continuarea lucrarilor. Mai mult, Curtea de Conturi ne-a obligat să înregistrăm facturile în contabilitatea primăriei şi aşa ne-am trezit cu arierate de şapte milioane de lei. Iar în septembrie am primit o adresă de la ministrul Grapini în care ni se spune că nu vom primi finanţare”, a explicat Mihăiţă Negură, primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc. Lucrările la primul tronson al pârtiei de schi au fost deja executate în proporţie de 80%, dar pentru ca investiţia să fie dată în folosinţă ar mai fi nevoie de 19,4 milioane de lei, asta pe lângă suma restantă de 7,1 milioane de lei. Valoarea totală a tronsonului I este de 71.1 milioane de lei, din care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a alocat în perioada 2009 – 2012 suma de 44.4 milioane de lei, iar contribuţia Consiliului Local Câmpulung Moldovenesc a fost de 298.105 lei. Primăria Câmpulung Moldovenesc, în pragul falimentului Din cauza facturile pe care Ministerul Dezvoltării refuză să le plătească, Primăria Câmpulung Moldovenesc a ajuns în top 10 localităţi îndatorate din ţară. O hotărâre a Guvernului Ponta obligă administraţiile publice să achite, lunar, câte 5% din arierate. În cazul municipiului Câmpulung Moldovenesc ar însemna suma de 900.000 de lei pentru ultimele două luni ale anului. Cum în bugetul local aceşti bani nu există, primarul Mihăiţă Negură se teme că s-ar putea trezi cu conturile blocate. Pârtia de schi ar putea salva staţiunea Câmpulung Moldovenesc „Datorită expunerii nordice şi amplasării într-o zonă în care zapada nu se topeşte în totalitate până în luna aprilie, investiţia devine foarte eficientă şi, fiind realizată conform normelor internaţionale, pârtia constituie un obiectiv turistic de agrement de mare interes pentru turiştii români şi străini care vizitează zona. Pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc, acestă investitie reprezintă însă o importantă sursă de venituri pentru administraţia locală şi pentru populaţie, industria turismului fiind în momentul de faţă singura direcţie sigură de dezvoltare a zonei”, apreciază primarul Mihăiţă Negură. În condiţiile dispariţiei mineritului, închiderii unor întreprinderi mari, cum ar fi fabrica de încălţăminte „Montana” şi filatura de tip bumbac, fabrica de mobilă este în proces de închidere, iar fabrica de lapte „Rarăul” şi-a restrâns foarte mult activitatea, locuitorii municipiului şi ai localităţilor învecinate găsesc tot mai greu locuri de muncă şi surse de venit. Construcţia pârtiei ar putea duce la investiţii în structuri de cazare şi servicii turistice. „Vor avea de lucru constructorii, transportatorii de persoane şi marfă, meşterii populari, crescătorii de animale, agricultorii şi în general furnizorii de alimente cu specific local, va creşte foarte mult promovarea şi valorificarea resurselor locale pe piaţa turistică. Se vor crea foarte multe locuri de muncă în exploatarea directă a pârtiei: specialişti în transport pe cablu, mecanici, personal de manipulare şi întreţinere, monitori, ghizi, personal salvamont şi prim-ajutor medical, dar mai ales în noile structuri de primire turistică cu cazare sau alimentaţie publică”, susţine Mihăiţă Negură. Flutur: „USL ignoră Bucovina” Fostul preşedinte al CJ Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, susţine că prin sistarea finanţării investiţiilor în turism din judeţul Suceava se doreşte izolarea acestei zone. „Atrag atenţia Guvernului şi majorităţii USL că astfel de situaţii cum este cea de la primăria Câmpulung Moldovenesc şi cum sunt şi altele, foarte multe în ţară, ar trebui să-i preocupe mai mult şi să aloce fonduri pentru obiectivele de investiţii având ca beneficiari administraţiile locale, cu prioritate pentru investiţiile realizate în proporţie de peste 50 %. Pentru că guvernarea USL este incompetentă dar consecventă, mă tem că va continua să ignore Bucovina, Suceava şi Moldova, deci astfel de investiţii vor fi date uitării”, a spus secretarul general al PDL, senatorul Gheorghe Flutur. O vizită buclucaşă Locuitorii municipiului Câmpulung Moldovenesc pun sistarea finanţării lucrărilor la pârtia din masivul Rarău pe seama unei vizite buclucaşe în localitate a ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini. Aflată într-o vizită de lucru în judeţul Suceava, Maria Grapini a fost condusă pe şantierul pârtiei de schi. În vârful pârtiei, delgaţia a fost suprinsă de o ploaie torenţială. Pentru că maşina de teren în care se afla a trecut cu greu de torenţii formaţi pe munte, Maria Grapini s-a speriat şi a acuzat că viaţa i-a fost pusă în pericol. Ministrul le-a reproşat localnicilor că au dus-o pe munte, în noroi, în loc să discute în birou, cu planşe în faţă. Maria Grapini a plecat atunci foarte supărată din Câmpulung Moldovenesc şi localnicii bănuiesc că acesta este şi motivul pentru care investiţia nu a mai fost finanţată.

Citeste mai mult: adev.ro/mw5qq7

Pârtie de 4,200 de metri, telegondolă şi instalaţie de zăpadă artificială. Asta ar fi trebuit să găsim astăzi în masivul Rarău. Lucrările au fost însă abandonate după ce au fost deja cheltuiţi 10 milioane de euro. Primăria Câmpulung Moldovenesc, anunţată din septembrie că nu va mai primi niciun leu de la Guvern, a rămas acum cu o datorie de şapte milioane de lei şi se află în pragul falimentului. O investiţie de 10 milioane de euro a fost abandonată de autorităţi. Pârtia din masivul Rarău, care ar fi trebuit finalizată în vara anului trecut, nu va mai primi finanţare de la guvern. Mai mult, lucrări deja executate şi neplătite în valoare de peste şapte milioane de lei au fost trecute printr-o decizie a Curţii de Conturi în bugetul primăriei Câmpulung Moldovenesc. Din această cauză staţiunea a ajuns în topul celor mai îndatorate localităţi din ţară şi se află acum în pragul falimentului. Până la sfârşitul anului, primăria Câmpulung Moldovenesc ar urma să achite 900.000 de lei în contul arieratelor, bani pe care nu îi are prevăzuţi în buget, şi nici nu pot fi obţinuţi din altă sursă. Proiectul pentru construirea pârtiei de schi în masivul Rarău a fost aprobat în aprilie 2009, printr-o hotărâre a guvernului Boc, şi urma să fie finanţat din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin programul „Schi în România”. Chiar ministrul de atunci al turismului, Elena Udrea, a ajuns la Câmpulung Moldovenesc pentru semnarea contractului de finanţare. Foto Lucrările la pârtia de schi din masivul Rarău au fost abandonate Valoarea totală a proiectului era de 107,6 milioane de lei, perioada de executare a lucrărilor fiind 2011-2014. Licitaţia pentru execuţia lucrărilor a fost câştigată de asocierea firmelor SC Acomin SA Cluj Napoca şi SC Instcomp SA Suceava. Pârtia este amplasată în partea de sud-est a staţiunii Câmpulung Moldovenesc, pe versantul nordic al Muntelui Rarău. Domeniu schiabil unic în România Pârtia construită pe versantul nordic, într-o zonă unde zăpada se topeşte abia spre sfârşitul primăverii, urma să devină cea mai lungă din Moldova. Construită după standarde internaţionale, pârtia beneficiază de o instalaţie de telegondolă cu o capacitate de transport de 1.008 persoane pe oră. „Domeniul schiabil oferit prin această investiţie va fi unic în România prin legatura pe care o oferă cu intravilanul de pe Masivul Rarău şi prin spectaculozitatea traseului. În premieră naiţonală se va realiza un domeniu schiabil cu o lungime totala de 4,5 km şi o diferenţă de nivel de 800 de metri. Pârtia a fost proiectată datorită configuraţiei terenului şi deservirii de instalaţiile de transport pe cablu în doua tronsoane, inferior şi superior”, se arată într-o prezentare a proiectului publicată pe pagina de internet a Primăriei Câmpulung Moldovenesc. Primul tronson, cu valoarea estimată de 71,1 milioane de lei, are o lungime de 2.514 metri, baza fiind la altitudinea de 756 de metri, ajungându-se la altitudinea de 1220 de metri. Al doilea tronson, cu o valoare de 36,5 milioane de lei, are o lungime de 1.397 de metri, fiind situat între 1220 şi 1640 de metri altitudine. Proiectul mai include realizarea de parcări auto şi drumuri de acces, instalaţie artificială de înzăpezit şi lac de acumulare, alimentare cu energie electrică, instalaţie de iluminat nocturn, clădire administrativă, bileterie electronică, maşină de bătut zapada şi alimentare cu apă şi canalizare. Finanţările, sistate în 2012 Începând din anul 2012, lucrările executate pentru amenjarea pârtiei nu au mai fost decontate de guvern. „În 2012, au fost executate lucrari în valoare de 7.1 milioane de lei, sumă pentru care Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc a transmis către minister solicitare de alocare de fonduri pentru decontarea lucrărilor executate, dar suma a rămas sa fie decontată în anul 2013. Cu toate intervenţiile făcute de Primăria municipiului Câmpulung Moldovenesc, Consiliul Judeţean Suceava, parlamentarii din judeţul Suceava, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la Ministerul Economiei şi la Autoritatea Naţională pentru Turism, pâna la această dată nu s-au alocat sumele restante pentru plata datoriilor şi pentru continuarea lucrarilor. Mai mult, Curtea de Conturi ne-a obligat să înregistrăm facturile în contabilitatea primăriei şi aşa ne-am trezit cu arierate de şapte milioane de lei. Iar în septembrie am primit o adresă de la ministrul Grapini în care ni se spune că nu vom primi finanţare”, a explicat Mihăiţă Negură, primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc. Lucrările la primul tronson al pârtiei de schi au fost deja executate în proporţie de 80%, dar pentru ca investiţia să fie dată în folosinţă ar mai fi nevoie de 19,4 milioane de lei, asta pe lângă suma restantă de 7,1 milioane de lei. Valoarea totală a tronsonului I este de 71.1 milioane de lei, din care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a alocat în perioada 2009 – 2012 suma de 44.4 milioane de lei, iar contribuţia Consiliului Local Câmpulung Moldovenesc a fost de 298.105 lei. Primăria Câmpulung Moldovenesc, în pragul falimentului Din cauza facturile pe care Ministerul Dezvoltării refuză să le plătească, Primăria Câmpulung Moldovenesc a ajuns în top 10 localităţi îndatorate din ţară. O hotărâre a Guvernului Ponta obligă administraţiile publice să achite, lunar, câte 5% din arierate. În cazul municipiului Câmpulung Moldovenesc ar însemna suma de 900.000 de lei pentru ultimele două luni ale anului. Cum în bugetul local aceşti bani nu există, primarul Mihăiţă Negură se teme că s-ar putea trezi cu conturile blocate. Pârtia de schi ar putea salva staţiunea Câmpulung Moldovenesc „Datorită expunerii nordice şi amplasării într-o zonă în care zapada nu se topeşte în totalitate până în luna aprilie, investiţia devine foarte eficientă şi, fiind realizată conform normelor internaţionale, pârtia constituie un obiectiv turistic de agrement de mare interes pentru turiştii români şi străini care vizitează zona. Pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc, acestă investitie reprezintă însă o importantă sursă de venituri pentru administraţia locală şi pentru populaţie, industria turismului fiind în momentul de faţă singura direcţie sigură de dezvoltare a zonei”, apreciază primarul Mihăiţă Negură. În condiţiile dispariţiei mineritului, închiderii unor întreprinderi mari, cum ar fi fabrica de încălţăminte „Montana” şi filatura de tip bumbac, fabrica de mobilă este în proces de închidere, iar fabrica de lapte „Rarăul” şi-a restrâns foarte mult activitatea, locuitorii municipiului şi ai localităţilor învecinate găsesc tot mai greu locuri de muncă şi surse de venit. Construcţia pârtiei ar putea duce la investiţii în structuri de cazare şi servicii turistice. „Vor avea de lucru constructorii, transportatorii de persoane şi marfă, meşterii populari, crescătorii de animale, agricultorii şi în general furnizorii de alimente cu specific local, va creşte foarte mult promovarea şi valorificarea resurselor locale pe piaţa turistică. Se vor crea foarte multe locuri de muncă în exploatarea directă a pârtiei: specialişti în transport pe cablu, mecanici, personal de manipulare şi întreţinere, monitori, ghizi, personal salvamont şi prim-ajutor medical, dar mai ales în noile structuri de primire turistică cu cazare sau alimentaţie publică”, susţine Mihăiţă Negură. Flutur: „USL ignoră Bucovina” Fostul preşedinte al CJ Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, susţine că prin sistarea finanţării investiţiilor în turism din judeţul Suceava se doreşte izolarea acestei zone. „Atrag atenţia Guvernului şi majorităţii USL că astfel de situaţii cum este cea de la primăria Câmpulung Moldovenesc şi cum sunt şi altele, foarte multe în ţară, ar trebui să-i preocupe mai mult şi să aloce fonduri pentru obiectivele de investiţii având ca beneficiari administraţiile locale, cu prioritate pentru investiţiile realizate în proporţie de peste 50 %. Pentru că guvernarea USL este incompetentă dar consecventă, mă tem că va continua să ignore Bucovina, Suceava şi Moldova, deci astfel de investiţii vor fi date uitării”, a spus secretarul general al PDL, senatorul Gheorghe Flutur. O vizită buclucaşă Locuitorii municipiului Câmpulung Moldovenesc pun sistarea finanţării lucrărilor la pârtia din masivul Rarău pe seama unei vizite buclucaşe în localitate a ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini. Aflată într-o vizită de lucru în judeţul Suceava, Maria Grapini a fost condusă pe şantierul pârtiei de schi. În vârful pârtiei, delgaţia a fost suprinsă de o ploaie torenţială. Pentru că maşina de teren în care se afla a trecut cu greu de torenţii formaţi pe munte, Maria Grapini s-a speriat şi a acuzat că viaţa i-a fost pusă în pericol. Ministrul le-a reproşat localnicilor că au dus-o pe munte, în noroi, în loc să discute în birou, cu planşe în faţă. Maria Grapini a plecat atunci foarte supărată din Câmpulung Moldovenesc şi localnicii bănuiesc că acesta este şi motivul pentru care investiţia nu a mai fost finanţată.

Citeste mai mult: adev.ro/mw5qq7