8 septembrie 2011

Am fi putut hrăni toată Germania, dăm de mâncare la doar un sfert de Românie

După două decenii de capitalism, agricultura României poate hrăni doar un sfert din populaţia ţării, în condiţiile în care ar putea produce pentru 80 milioane de persoane. Este cel mai mare eşec al tranziţiei. Citiţi de ce am ajuns din mândrul „grânar al Europei” importator de mâncare într-o analiză capital.ro din seria ”România după 20 de ani”.
   
România realizează doar 10% din potenţialul său agricol şi importă aproape trei sferturi din necesarul intern de alimente. Din mare producător agricol, ţara noastră a ajuns să aibă o agricultură de subzistenţă, care nu poate asigura hrana propriilor cetăţeni.
   „În 20 de ani s-a reuşit neutralizarea celui mai important factor competitiv al României – agricultura. De la o agricultură de suport s-a ajuns la una de subzistenţă. Agriculura este cel mai mare eşec al perioadei de tranziţie”, spune analistul economic Mircea Coşea.
   În ciuda faptului că ar putea hrăni 15% din populaţia Uniunii Europene, agricultorii români nu pot asigura alimentele de strictă necesitate decât pentru un sfert din populaţia României. Aceasta în condiţiile în care potenţialul agricol al ţării noastre ar permite asigurarea hranei pentru 80 milioane de persoane, iar UE are 500 de milioane de locuitori.


   „Noi nu suntem în stare să producem pentru populaţia ţării. În loc să exportăm şi să fim o forţă pe piaţa agricolă europeană, am ajuns să mâncăm de la carne, până la legume şi fructe aduse din străinătate. Şi pentru a fi şi mai rău, produsele importate sunt de slabă calitate, mai ales în comparaţie cu cele româneşti. Românii sunt infometaţi pentru că agricultura a fost neglijată”, consideră Culiţă Tărâţă.
   Potrivit datelor oficiale, zonele rurale din România acoperă 87% din teritoriul ţării, cuprinzând 45% din populaţie, adică 9,7 milioane de locuitori. Având o suprafaţă agricolă de 14.741,2 mii de hectare (sau 61,8% din suprafaţa totală a ţării), România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est.

   Agricultura ne putea salva din criză
   Analiştii economici, politicienii şi oamenii de afaceri din domeniul agricol sunt de acord că România nu a ştiut să folosească potenţialul de care beneficiază şi că autorităţile au făcut multe greşeli în ultimii 20 de ani. În primul rând, au ignorant agricultura, considerându-o un domeniu marginal, când de fapt era printre primele sectoare care trebuiau dezvoltate pentru ca economia în ansamblu să funcţioneze bine pe termen lung.
   „La cât pământ are România şi la ce producţie agricolă ar fi putut obţine dacă se investea serios în acest domeniu, ţara noatră trebuia să treacă fluierând peste această criză economică. Dacă aveam agricultura bine pusă la punct, pământul era cultivat şi aveam o strategie de valorificare a producţiei agricole şi zootehnice, România se afla acum printre fruntaşele Europei, cu un PIB bine alimentat”, explică Culiţă Tărâţă, unul dintre principalii agricultori din ţară.

România se putea salva din criză dacă avea o producţie agricolă mare  pe care să o exporte. „Acum nu mai trăiam cu teama că nu putem asigura hrana celor 22 de milioane de locuitori. Aveam posibilitatea de a vinde altora alimente şi de a avea bani pentru a scăpa cu bine din criză”, crede Valeriu Tabără.

   Pământul, principalul atuu ratat
   Principala greşeală făcută a fost de neglijare a principalului element care trebuia valorificat – pământul.
„Nu mai există nicăieri în lume atâta risipă de teren arabil ca la noi. Fie pământul este lăsat nelucrat, fie este transferat în intravilan pentru a se construi diverse, de la case la mall-uri. Am fost în multe zone ale lumii şi peste tot oamenii sunt interesaţi să folosească şi ultima bucăţică de pământ pentru a-l cultiva şi a obţine produse agricole. Numai la noi terenul agricol a ajuns o bătaie de joc”, acuză Tabără.

   Primul pas care trebuia făcut după Revoluţie a fost ratat, spun specialiştii. Dacă împroprietărirea avea loc rapid şi fără imixtiuni, situaţia terenurilor era clară şi oamenii se puteau ocupa de agricultură. Dacă problema proprietăţii era rezolvată mai repede, agricultura ar fi fost un domeniu profitabil şi nu doar unul cu potenţial extraordinar. S-a ajuns acum în situaţia în care terenul este mult prea fărâmiţat pentru a se putea face o agricultură performantă.
   „A durat prea mult rezolvarea problemei proprietăţilor. În plus, privatizarea fostelor IAS-uri s-a făcut fără să se pună în mâna prorietarilor şi mijloacele de utilizare a pământului”, a arătat Tabără.
   Aproape jumătate din suprafaţa totală şi din efectivul total de animale se află în exploataţii de subzistenţă, care acoperă 45% din suprafaţa agricolă a României, reprezentând 91% din numărul total de ferme. Majoritatea exploataţiilor au sub 5 hectare de teren, având în medie 1,63 hectare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

   Majoritatea acestor exploataţii de subzistenţă nu sunt nici măcar considerate ferme. Condiţia preliminară pentru a fi înregistrat în Registrul Fermelor şi pentru a beneficia de subvenţii europene este aceea de a lucra cel puţin un hectar de teren, compus din parcele care nu sunt mai mici de 0,3 hectare.
   Analiştii economici spun că mediul rural în general a fost neglijat, nefăcându-se nici un fel de investiţii. „Nu s-a făcut nimic. Ruralul românesc s-a transferat la urbanul din Spania şi Italia. Sunt necesare servicii alternative în mediul rural, este nevoie de altceva decât agro-turism”, crede Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată.

   În plus, produsele româneşti nu beneficiază nici de o piaţă de desfacere bine reglementată şi nici de promovare. „Nu s-a reuşit crearea unei pieţe a pământului, dar nici a unei pieţe de desfacere a produselor. În plus, nu există o reţea de depozitare, prelucrare, de punere în valoare şi de distribuţie a produselor”, susţine Coşea.
  
O criză alimentară ar putea îmbogăţi România agrară
   Pe termen lung, specialiştii nu dau prea mari şanse agriculturii. Aceasta nu pentru că nu s-ar putea face foarte mult în acest domeniu, ci pentru că, în continuare, autorităţile nu par a-şi da seama de importanţa agriculturii. „Nu există interes pentru a rezolva problemele acestui sector. Mai mult, pentru anii 2020-2025 se preconizează o criză mondială a alimentelor, iar ţările cu potenţial agricol vor devein atunci ceea ce sunt acum ţările petroliere, furnizoarele materiei de bază şi transformarea în nişte state super bogate”, arată Coşea.
   Specialiştii estimează că principalele sectoare în care trebuie investit sunt  infrastructura de irigaţii, tehnologia modernă şi zootehnia. „Sunt necesare investiţii masive în elementele care să ne elibereze de meteodependenţă. Aceasta înseamnă în primul rând că trebuie să punem la punct un sistem de irigaţii eficient. Apoi, avem nevoie de investiţii în industria echipamentelor agricole, pe care noi tocmai am reuşit să o distrugem şi să nu mai producem tractoare aproape deloc”, a spus Coşea.
   Pentru că România beneficiază de 4,5 milioane hectare de păşuni, dezvoltarea fermelor ar trebui să vină de la sine. „Noi am ajuns să importăm muşchi de vită din  Argentina, în timp ce păşunile sunt neutilizate”, spune Culiţă Tărâţă.

  Polonia şi Ungaria au găsit soluţii
   Dacă România nu a reuşit să se trezească la realitate nici după aderarea la Uniunea Europeană, nereuşind să atragă fondurile puse la dispoziţia agriculturii româneşti de UE, nu acelaşi lucru se poate spune de Polonia. „După integrare, polonezii au regândit întrega politică agricolă. În primul rând, au renegociat condiţiile privind agricultura pentru că şi ei, ca şi noi, n-au ştiut să negocieze de la îneput foarte profitabil. Au reuşit însă să schimbe lucrurile în favoarea lor şi acum au o agricultură tot mai performantă. Polonia este singura ţară europeană care înregistrează creştere economică în această perioadă de criză mondială şi asta se datorează şi agriculturii, căreia i s-a dat mare atenţie după aderarea ţării al UE”, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.

   Un alt stat din fostul bloc comunist care a ajuns să aibă o agricultură mai avansată decât a României este Ungaria. Deşi au puţin teren agricol, ungurii au ştiut să găsească exact modalităţile care să le creeze avantaje. „Ungaria are producţie bună chiar dacă are pământ puţin pentru că a înţeles să investească în sisteme de irigaţii şi în tehnologie modernă. În plus, au stimulat fermierii să investească pentru dezvoltarea pe termen lung”, a precizat Culiţă Tărâţă.

5 comentarii:

  1. actiunile impotriva romaniei au fost foarte bine concertate din afara atat in plan psihic,cat si faptic-inoculandu-se ideea ca nimic din tara asta nu e de calitate,iar manipularea romaniei rurale a fost si mai usor de facut,lasand-o in ignoranta-lucru care se face,,cu succes"si in momentul de fata.nu se doreste cu nici un chip ridicarea acestei tari-nu intelegeti asta?

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine ai mai scris. Se cauta cu "disperare" sa se ajunga la limita rezistentei umane a poporului roman.. si nimicirea lui. Cum au vrut si toti cotropitorii turci sau romani, se doreste cucerirea teritoriului asta, despre care s-a spus ca e Gradina Maicii Domnului. Trebuie sa recunoastem detinem un teritoriu magnific: cu munte, mare, campii numai bune pentru agricultura irigat din belsug cu rauri. Prea bun pentru niste ignoranti care nu stiu cum arata Romania dar se duc in vacante prin alte tari.. Habar nu avem sa apreciem minunea asta de tara.. bine ca o apreciaza altii si sunt in stare sa ne omoare pentru asta.

    RăspundețiȘtergere
  3. cand am vorbit de ,,succesurile" in ce priveste ignoranta romanilor m-am referit si la faptul ca au fost incurajati agricultorii sa ceara preturi mari,sa ramana cu produsele nevandute,ca sa se poata aduce de afara marfa lor proasta...si acum se face acelasi lucru,doar ca si preturile au crescut,iar calitatea produselor scade...in concluzie-de ce sa mancam produsele noastre bune si sa nu mancam marfa lor si proasta si scumpa?ca doar ei trebuie sa-si umple buzunarele si sa traiasca bine-nu???daca acest lucru ar fi inteles de catre taranul roman-o perioada sa nu mai tina la pret,ca ei sa ramana cu marfa nevanduta-poate s-ar mai rezolva ceva...

    RăspundețiȘtergere
  4. am terminat institutul agronomic,am primit mostenire 5 ha si m-am hotarit sa fac agricultura desi ma ocup cu altceva!!vreau sa va spun ca am pierdut aproape toti banii care i-am investit in pamint!!!totul este facut pt a distruge producatorii autohtoni,pe piata activeza numai bisnitarii cum ar fi;TRITA FANITA,CULITA TATRITA etc,spatii de depozitare nu sint decit putine si scumpe,toate lucrarile agricole scumpe si multe altele,nemaivorbind de hotii care te prada!!!!in concluzie nici un profit, numai pierdere,bagi 100 de lei si scoti 60lei asta mai multi ani!!!anul trecut am vindut pamintul!!cam asa sta treaba la noi in tara,un singur regret am ca nu am emigrat cind am avut ocazia!!!!si inca ceva am mai multi fosti colegi,ingineri agronomi care au garantat cu casele credite pt prductie agricola si le-au pierdut!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  5. pe multi i-am tot auzit,de partea cu emigrarea...exista doua posibilitati,dupa parerea mea,fie exploatarea la ei,fie sa nu mai fim primiti,asa cum a cam inceput sa se intample si ajungem cam tot acolo...sunt chititi sa ne extermine...,,maica multi te-au dusmanit,ca esti neam blagoslovit,unde sapa,sapa locul,sare din pamant norocul"-cata dreptate avea t.arghezi-numai ca noi nu intelegem nici acum pe deplin nici ce avem,dar nici ce ni se intampla noua si tarii...

    RăspundețiȘtergere