8 noiembrie 2010

G8 - unul din cele mai puternice instrumente ale globalizarii

"Uitaţi-vă ce se petrece în America de Nord. Este o oroare: torturi,oameni fără adăpost,Guantanamo, detenţii fără proces şi fără anchetă.
Uitaţi-vă ce se petrece şi în Europa:violenţe împotriva manifestanţilor, folosirea gloanţelor de cauciuc, gaze lacrimogene într-o capitală, asasinarea manifestanţilor în alta"

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei - într-un interviu acordat în timpul întâlnirii G8 de anul acesta, făcând aluzie la reprimările violente ale manifestanţilor anti-globalizare

În perioada 6-8 iunie, în staţiunea balneară Heiligendamm, situată în nordul Germaniei, a avut loc întâlnirea "Grupului celor mai puternic industrializate state din lume", numit pe scurt G8. Intenţiile malefice ale acestui organism supranaţional – pilon de bază al Noii Ordini Mondiale în ceea ce priveşte globalizarea – sunt demascate chiar de momentul ales pentru începerea reuniunii. Cea de-a 33-a întâlnire G8 (33 are o mare importanţă în francmasonerie) a început la ora 6 seara în data de 6 iunie, plasând evenimentul sub semnul numărului malefic 666. Momentul de început al summitului a coincis şi cu aniversarea "Zilei Z": în data de 6 iunie 1944 la ora 6 (deci tot 666) a fost declanşată debarcarea Aliaţilor în Normandia – punct de răscruce pentru cel de-al doilea război mondial. Un moment marcat de moartea a sute de mii de oameni (doar într-o singură zi au murit aproximativ 200.000 de soldaţi). Aceleaşi super-puteri care au reprezentant atunci principalele părţi beligerante: Axa şi Aliaţii, care se războiau atunci între ele, sunt reunite acum în G8 şi decid problemele de securitate la nivel mondial.
G8 – grupul celor 8 masonerii?

G8 este numele prescurtat al Grupului celor mai puternic industrializate state din lume care reprezintă împreună 65% din economia mondială: Marea Britanie, Franţa, SUA, Canada, Italia, Germania, Japonia şi Rusia

Aparent, litera G din numele „G8” reprezintă prima literă a cuvântului grup. Dar dacă ţinem cont de faptul că litera G simbolizează masoneria, aşa cum se vede pe toate emblemele masonice, descoperim un al doilea sens, ocultat al acestui nume. G8 semnifică din această perspectivă şi "Cele 8 masonerii", cele mai puternice şi influente din lume. Francmasonii se folosesc de regulă de un astfel de limbaj dublu – jocurile de cuvinte, anagramele sau abrevierile pe care le utilizează au un sens comun, de faţadă, gata să mulţumească pe cei naivi şi un altul secret, ce poate fi descifrat doar de cei ce le cunosc simbolismul.

După cum se ştie, în istoria masoneriei se vorbeşte de două linii de bază: cea franceză - Marele Orient al Franţei cu sediul la Paris şi cea britanică – Ritul de York cu sediul la Londra. Prima dintre ele a dat naştere masoneriilor de pe continent, generând astfel două importante linii secundare care la rândul lor s-au individualizat şi au generat alte loji naţionale în ţările Europei: masoneria italiană şi cea germană. A doua linie principală, cea născută în insulele britanice – numită şi masoneria albastră a generat lojile de peste ocean sau din afara continentului: SUA, Canada şi Japonia (pentru a controla Extremul Orient). Masoneria rusă are un statut aparte, la constituirea ei contribuind ambele rituri, şi cel francez şi cel englez – ceea ce explică poate şi statul aparte al Rusiei în cadrul G8. Dacă tragem linie rezultă astfel chiar cele 8 ţări membre ale G8: Marea Britanie, SUA, Canada, Japonia, Germania, Franţa, Italia şi Rusia.

G8 a luat naştere la începutul anilor 70. Între 1973 şi 1975 miniştrii de finanţe ai Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii s-au întâlnit de mai multe ori în biblioteca de la Casa Albă. Cum întâlnirile lor erau secrete, cei patru erau numiţi conspirativ "Grupul de la Bibliotecă". La scurtă vreme li s-a alăturat şi Japonia. Astfel a luat naştere Grupul celor cinci. Întâlnirile au continuat să fie informale şi se desfăşurau în secret, la ele începând să participe şi guvernatorii băncilor naţionale.

Cu ocazia "Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa" care a avut loc în 1975 la Helsinki, preşedinţii şi miniştrii de externe ai Franţei, Germaniei, Marii Britanii, SUA şi Japoniei au avut o întâlnire secretă la Ambasada Marii Britanii şi au decis să se reunească în fiecare an. Prima conferinţă a avut loc câteva luni mai târziu la Rambouillet în Franţa. Pe lângă cele cinci ţări a participat şi Italia, reprezentată de preşedintele Consiliului de miniştri, Aldo Moro, şi astfel a luat naştere G6.

În 1976, grupului i s-a alăturat şi Canada. Astfel s-a născut G7. De-abia odată cu venirea Rusiei în acest grup, în 1998, după conferinţa de la Birmingham, putem vorbi de G8. De fapt şi astăzi G8 este definit ca grupul celor şapte state puternic industrializate - plus Rusia. De anul acesta vedem că de fapt G8 tinde să se trasnforme în G9 – în multe din fotografiile pe care presa le-a putut face în afara întâlnirilor apărând nu 8, ci 9 persoane.

O organizaţie masonică supranaţională

În articolele de propagandă pro-masonică întâlnim deseori afirmaţii de genul celor de mai jos, care imprimă în mintea cititorului neavizat ideea că masoneria este doar o organizaţie cu semnificaţie istorică, oarecum învechită şi depăşită, lipsită de eficienţă în ziua de azi. Cităm dintr-un articol publicat în cotidianul România liberă în noiembrie 2006: "În mentalul colectiv, masoneria este asimilată unei forţe globale ce manipulează şi conduce lumea. Lucrurile nu stau aşa. Dincolo de aportul masoneriei la democratizarea vieţii politice începând cu secolul 18 ("Libertate, Egalitate..."), impunând votul egal în sisteme electorale consacrate, viteza de adaptare a masoneriei la era post-modernă a scăzut mult. Multa lume crede azi în existenţa unui "Guvern mondial" şi vede aceasta în masonerie, dar această impresie este departe de realitate. În fiecare an, în ianuarie are loc conferinţa de la Davos (cu mii de participanţi), în iunie - întâlnirea grupului Bilderberg (cam 100 de persoane, cele mai influente din lume), iar în iulie, summit-ul G8, cu şefii de stat ai celor mai dezvoltate ţări din lume. În foarte mică măsură, personalităţile din aceste structuri sunt şi masoni, dar ele dictează astăzi direcţiile de dezvoltare a lumii."

Vom vedea în continuare că lucrurile nu stau deloc aşa. Din contră, în structuri supranaţionale precum G8 sau Bilderberg pot ajunge doar masoni cu grad înalt. Puterea economică şi politică pe care aceştia o deţin se datorează propulsării şi susţinerii lor pe aceste poziţii de interesele unor grupări masonice sau paramasonice, pe care le reprezintă.

Iată cine sunt membrii fondatori ai G8:

Gerald Ford (foto în ţinută masonică) – preşedintele SUA. Ford a fost iniţiat în masonerie în 1949 în cadrul lojei Malta din Michigan şi avea în 1975 gradul 33. Era membru Shriner – o grupare secretă paramasonică din New York ai cărei membrii trebuie să fie obligatoriu şi masoni, membru activ în Consiliul internaţional suprem al Ordinului DeMolay şi Mare maestru al acestui ordin. Iată ce spunea acest mason de grad înalt, ajuns preşedinte al SUA şi fondator al G8: “Un guvern suficient de mare ca să îţi dea tot ceea ce vrei este şi suficient de mare şi ca să îţi ia tot ceea ce ai".

Henry Kissinger – la vremea aceea secretar de stat al SUA, fost consilier pe probleme de securitate naţională şi secretar de stat în administraţia Nixon, implicat în războiul din Vietnam şi în bombardarea Cambodgiei de către SUA, care a contribuit la un sângeros război civil. Membru CFR, participant la ritualurile satanice de la Bohemian Grove, membru Shriner, deci implicit şi mason. Kissinger este cel care a spus: "nu poate fi nici o criză săptămâna viitoare, agenda mea este deja plină" – cuvinte ilustrative pentru modul în care masonii crează probleme pe care apoi tot ei se oferă să le rezolve.

Harold Wilson – primul ministru al Marii Britanii, membru Bilderberg, membru al societăţii secrete "Cercul".

James Callaghan – secretar pentru afaceri externe al Marii Britanii, preşedinte asociat al

RIIA – Institul Regal pentru afaceri externe, cunoscut drept al doilea braţ prin care organizaţia secretă Masa rotundă operează în politica externă, alături de CRE - Consiliul Relaţiilor Externe (în limba engleză Council on Foreign Relations - CFR).

Helmut Schmidt – cancelarul Germaniei la acea vreme. În autobiografia sa Helmut Schmidt recunoaşte că este membru CRE , Bilderberg şi al Comisiei Trilaterale. În imaginea alăturată (una din puţinele făcute la Bohemian Grove, locul unde personalităţi din lumea politică participă la ritualuri satanice cu sacrificii umane) îl putem vedea pe Helmut Schmidt ţinând un discurs. În aceeaşi carte autobiografică: "Men and Powers, a Political Retrospective" el declară că se implică activ în guvernul mondial şi vorbeşte despre întâlnirile anuale de la Bohemian Grove şi de existenţa unor locuri similare în Germania unde a participat la astfel de ritualuri.

Valery Giscard d’Estaing - preşedintele Franţei, mason de grad înalt, membru Bilderberg, membru în Comisia Trilaterală, membru CRE , principalul autor al constituţiei masonice europene.

Discuţii de interes public purtate în cel mai mare secret

Valery Giscard d’Estaing preşedintele francez caracteriza prima întâlnire de la Rambouillet drept "o conversaţie între prieteni la gura sobei". Ce fel de prietenii îi uneau pe cei prezenţi am văzut mai sus.

La început subiectele discutate vizau aspecte economice: inflaţia, rata şomajului, rezervele de petrol şi creşterea economică. Apoi au început să fie tot mai mult discutate probleme politice sau de securitate internaţională. Agenda oficială este acum făcută publică, însă nu şi conţinutul discuţiilor, deşi subiectele sunt de interes public şi de importanţă mondială.

Găsim aici aceeaşi secretomanie întâlnită şi la conferinţele Bilderberg: "culisele reuniunilor G7 au şi ele ceva specific, spune Robert Fauver, fost consilier al preşedintelui SUA. Este important să se ştie că reuniunile la nivel înalt G7 nu se desfăşoară sub ochii presei. Nu există microfoane de înregistrare în sala de discuţii, nu există camere de luat vederi. Singura mărturie pentru istorie sunt notele de mână luate de fiecare dintre “şerpaşii” demnitarilor, cei care stau în spatele lor la masa reuniunii. Imaginea a ceea ce s-a petrecut în sală depinde de cine şi cum a scris notele respective. Ele dau o imagine palidă a ceea ce se petrece înăuntru, o istorie reală a acestor întruniri este greu de reconstituit,” scria Sorina Man într-un articol publicat pe siteul Altermedia.

"De mult timp, tacit ori explicit, se recunoaşte faptul că ideile convenite pe liniile strategice acceptate în cadrul G8 sunt, practic, elementele "structurii de rezistenta" pe care ulterior se edifica intreaga constructie economica, si se configurează fizionomia finala geopolitica planetara. Rezultatele summitului G8, se impun, voit sau nu (chiar daca ele contravin unor interese regionale ori nationale, fortate apoi prin constrangeri de natura economica, energetica si comerciala sa urmeze cursul convenit). In contextul globalizarii accentuate, G8 a devenit forul dominant, care, prin forta sa prevalent economica, surclaseaza oricare organizatie fondata pe rationamentele si principiile dreptului international postbelic" scrie ziarul Ziua pe 9 iunie 2007.

În 2005 spre exemplu s-a decis la summitul G8 ştergerea din bazele de date ale unor bănci a unor datorii de 40 de miliarde de dolari pe care le aveau ţări slab dezvoltate şi exportul de industrie şi hi tech în aceste ţări. La acea vreme aceasta a fost catalogată drept "cea mai importantă decizie politică după sfîrşitul colonialismului în anii ‘60"

Anul acesta s-au discutat subiecte fierbinţi: încălzirea globală, lupta impotriva bolilor, educaţia în statele sărace, rezolvarea crizelor militare din Kosovo, Liban, Afganistan şi Irak, precum şi aspecte legate de scutul american antirachetă plasat în Europa care irită tot mai mult Rusia.

Violenţe pentru a preîntâmpina violenţele

În declaraţia de constituire G8 se autodefineşte drept “un forum informal care ia în discuţie marile probleme economice si financiare ale lumii, apărător al unei societăţi deschise, democratice, profund ataşat de libertatea individuală şi progresul social”. Multe dintre acestea sunt doar nişte vorbe goale: mărturie stau violenţele la care recurg forţele de ordine doar pentru a preîntâmpina eventuale violenţe ale manifestanţilor – după acelaşi principiu al "războiului preventiv" practicat acum de SUA. Rezultatele se pot vedea: bătăi de stradă soldate cu răniţi şi uneori morţi, urmate de acuzaţii reciproce legate de cine a început. Şi un număr tot mai mare de protestatari.

Cele mai violente evenimente au fost cele din 2001 de la Genova. După ce mii de persoane au demonstrat paşnic, au intrat în scenă un grup de anarhişti cunoscuţi sub denumierea generică de "Black Bloc" (Blocul Negru). Nu este vorba de o organizaţie ca atare ci mai degrabă de un mod specific de a protesta: Black Bloc se fac remarcaţi prin faptul că poartă haine şi măşti negre şi de regulă recurg la acte de vandalism. Este chiar posibil ca prezenţa lor în masele de manifestanţi să facă parte dintr-o strategie de a genera pretexte pentru intervenţia forţelor de ordine.

În 2001 la Genova s-au luat măsuri de securitate excepţionale: garduri înalte de patru metri protejau zona în care se aflau săile de conferinţe, iar preşedinţii de state au fost cazaţi pe vase de croazieră ancorate în port. Locuitorilor din preajma zonei în care se desfăşura summitul li s-a interzis să primească vizitatori, şi trăgători de elită au fost plasaţi pe acoperişuri. Traficul aerian şi feroviar a fost întrerupt şi autostrăzile blocate, la fel ca şi transportul în comun. De ce se tem atât de tare membrii G8 dacă se reunesc pentru a discuta şi găsi soluţii în folosul tuturor? Şi de ce oamenii ai căror interese zic ei că le reprezintă sunt în număr tot mai mare împotriva acestor reuniuni, catalogate drept expresii ale totalitarismului?

La Genova au participat 300.000 de protestatari, 10.000 de poliţişti şi 5000 de luptători ai forţelor speciale italiene. În data de 20 iulie, chiar în prima zi a summitului, unul din manifestanţi, Carlo Giuliani a fost împuşcat mortal de un poliţist. Acesta a fost evenimentul care a declanşat veritabile lupte de stradă în urma cărora peste 200 de persoane au fost rănite grav. Pagubele au fost de 50 milioane de euro, practic centrul oraşului a fost devastat arătând ca după război. Ulterior zeci de mii de persoane au protestat împotriva violenţei autorităţilor. A avut loc chiar un proces în timpul căruia a reieşit că 300 de poliştişti au pătruns în forţă în timpul nopţii în două şcoli în care erau cazaţi manifestanţii. Conform martorilor peste 1000 de protestatari au fost bătuţi, unii dintre ei ajungând în comă. Alţii au fost arestaţi, bătuţi în arest, ţinuţi în încăperi cu gaz asfixiant şi obligaţi să cânte cântece pro-fasciste. În urma procesului o mare parte dintre poliţişti au fost găsiţi vinovaţi, dar în cele din urmă au scăpat pedepsei în urma unor modificări ale legii făcute de parlamentul italian.

5 comentarii:

  1. de citit inca nu am citit toate articolele tale dar sa stii ca intr-un fel mi-au deschis mai bine ochii fatza de ceea ce se intampla acum in lume. Nu zic neaparat ca o sa cred tot ceea ce ai scris, dar o sa iau la cunostinta si cand va veni vremea se vor demonstra si voi crede. Sunt multe care se leaga si multe pe care nu le-as putea intelege vre-odata. Oricum fain tare blogul si bine ca nu l-ai inchis. Tine-o tot asa.

    RăspundeţiȘtergere
  2. multumesc pentru apreciere.va doresc o zi buna

    RăspundeţiȘtergere
  3. fashion iti citesc blogul si este foarte interesant ...ce doresc sa incerci sa mai simplifici textele si articolele scrise de tine...imi place ca totdeauna vii cu dovezi ...si afirmi si ai dovezi la cea ce ai scris la articolul respectiv...pacat ca blogul tau nu este destul de promovat...dar poate daca ai fi promovat ar aparea probleme etc etc tine-te treaba bravo ...stefan

    RăspundeţiȘtergere
  4. ai grija sa fi luat sub lupa de ei ca dupa se va inchide tot si vor putini care au resuit sa citeasa ce ai scis aici

    RăspundeţiȘtergere
  5. scz vroiam sa zic sa nu fi louat sub lupa
    greseala

    RăspundeţiȘtergere